Noi informații despre continuarea programului nuclear și balistic nord-coreean

Cristina Dincă | 16 august 2018
Steaguri ale Coreei de Nord ... +
Steaguri ale Coreei de Nord fluturând -

Un raport recent solicitat de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) a revelat faptul că regimul de la Phenian își desfășoară în continuare programul nuclear și balistic, recurge masiv la transferuri ilicite de produse petroliere și cărbune și încearcă chiar să comercializeze arme în afara granițelor, încălcând astfel rezoluțiile ONU. Documentul a fost întocmit de un grup de experți independenți care realizează rapoarte privind activitatea nucleară a Coreei de Nord și le trimite Comitetului de Sancțiuni din cadrul Consiliului de Securitate ONU la fiecare șase luni.

Vestea apare în contextul în care, săptămâna trecută, oficialii americani au declarat că imaginile din satelit au surprins vehicule care se deplasau în instalația din Sanumdong, o suburbie a capitalei Phenian, loc unde s-a construit Hwasong-15, prima racheta balistică intercontinentală nord-coreeană capabilă să lovească teritoriul Statelor Unite. Noile informații arătă că este posibil ca în această fabrică să se construiască una sau două rachete balistice intercontinentale alimentate cu combustibil lichid.

Aceste informații sunt făcute publice la câteva săptămâni de la întâlnirea președintelui american, Donald Trump, cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, în cadrul Summitului din Singapore care a avut loc pe 12 iunie, și unde cei doi și-au luat angajamentul să colaboreze în vederea denuclearizării complete a peninsulei Coreene. Astfel, în urma întâlnirilor cu președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, în aprilie, și cu cel american, Kim și-a exprimat dorința de a purta discuții deschise despre statutul de stat nuclear al Coreei de Nord.

La scurt timp după summit, Donald Trump a anunțat într-o notă optimistă faptul că regimul de la Phenian nu mai reprezintă o amenințare nucleară, asta în ciuda lipsei de dovezi care să ateste în mod clar că nord-coreeni vor pune capăt lucrărilor privind programul nuclear.

Cele cinci ore de discuții dintre Trump și omologul său s-au soldat cu semnarea unui document prin care liderul nord-coreean „și-a reafirmat angajamentul ferm de a denucleariza complet peninsula Coreeană”, în timp ce SUA a fost de acord să „furnizeze garanții de securitate”. Cei doi semnatari și-au luat obligația de a-și unifica eforturile în demersul de construire a unui regim stabil în Coreea de Nord. Cu toate acestea, Kim nu a făcut altceva decât să își reitereze angajamentul pe care l-a luat și față de președintele Coreei de Sud, în cadrul întâlnirii care a avut loc între cei doi pe 27 aprilie.

Donald Trump a privit cu multă încredere câștigurile care au rezultat în urma summitului din Singapore, primul din istorie între Statele Unite și Coreea de Nord și unul foarte important în depășirea ostilităților dintre cele două țări. Acesta a declarat că „există o încredere reciprocă între el și liderul nord-coreean” și a vorbit cu optimism despre faptul că regimul de la Phenian e dispus să își elimine arsenalul nuclear cât mai repede, iar „cooperarea cu Coreea de Sud, Japonia și China va face din acest exercițiu ceva incredibil”.

În contextul suspiciunilor legate de respectarea angajamentelor nord-coreene, secretarul de stat, Michael Pompeo, a subliniat, în declarațiile din timpul întâlnirii cu miniștrii de externe ASEAN, importanța menținerii presiunilor diplomatice și economice asupra Coreei de Nord în vederea denuclearizării complete. Pompeo și-a îndemnat partenerii de discuții să aibă în vedere respectarea și aplicarea cu strictețe a rezoluțiilor Consiliului de Securitate ONU. Rusia este statul acuzat de către americani că nu respectă rezoluțiilor ONU privind programul nuclear al Coreei de Nord. Congresul american a impus a nouă serie de sancțiuni împotriva Băncii Comerciale Agrosoyuz din Rusia, acuzată că ar facilita activități bancare nord-coreene, ajutând astfel la dezvoltarea programului coreean de arme nucleare. Totodată, secretarul trezoreriei, Steven Mnuchin, a declarat că „sancțiunile SUA vor rămâne în vigoare până când se va realiza denuclearizarea completă a peninsulei Coreene”.

În răspuns la comentariile lui Mike Pompeo, ministrul de externe nord-coreean, Ri Yong-ho, prezent și el la Summitul ASEAN, a declarat că acțiunile Statelor Unite sunt „alarmante”, ceea ce amplifică tensiunea privind programul nuclear.

Kim Jong-un a luat măsuri care să ofere un impuls schimbării pozitive a raporturilor dintre Coreea de Nord și Statele Unite. Predarea a ceea ce se crede a fi rămășițele a 55 de soldați americani căzuți în timpul Războiului din Coreea (1950-1953) a fost un angajament pe care liderul nord-coreean l-a luat în timpul întâlnirii din Singapore și care a fost apreciat public de administrația americană.  Un alt act de bunăvoință făcut de către Kim, înaintea summitului din Singapore, a presupus eliberarea a trei deținuți americani și returnarea lor în SUA.

Veștile despre continuarea programului nuclear al Coreei de Nord reprezintă o lovitură grea pentru eforturile diplomatice ale lui Donald Trump, în contextul în care, săptămâna trecută, acesta declara că imaginile din satelit cu centrul de teste Sohae, surprinse între 20 și 22 iunie, au semnalat faptul că regimul de la Phenian a demarat procesul de denuclearizare prin distrugerea unor facilități ale acestui sit.

În contextul în care noi suspiciuni planează asupra intențiilor regimului de la Phenian cu privire la procesul de denuclearizare, zilele trecute a avut loc o întâlnire între generali ai Coreei de Sud și Coreei de Nord, în cadrul căreia s-a discutat o posibilă reducere a prezenței militare în zona demilitarizată intercoreeană, fără a se încheia însă un acord.

Începând cu 2011, momentul preluării conducerii de către Kim Jong-un, Coreea de Nord a efectuat cel mai puternic test nuclear din istoria sa și a lansat prima ei rachetă balistică intercontinentală. În această perioadă, Kim a efectuat patru teste cu arme nucleare și a lansat mai mult de 90 de rachete, demonstrând astfel amploarea ambițiilor programului său nuclear.  Arsenalul nuclear al Coreei de Nord include rachete cu rază mică și medie, rachete intercontinentale și de croazieră, cea mai puternică dintre acestea fiind Hwasong-14.

În ceea ce privește cadrul internațional de reglare a activităților nucleare, se poate afirma faptul că regimul de la Phenian a refuzat să ia parte la tratatele adoptate de-a lungul timpului și să respecte normele în vigoare. Astfel, în 2003, Coreea de Nord s-a retras din Tratatul de Neproliferare Nucleară, iar de-a lungul timpului a refuzat să semneze Tratatul pentru Interzicerea Totală a Testelor Nucleare, adoptat în 1996, fiind astfel ținta numeroaselor rezoluții adoptate de Consiliul de Securitate al ONU și a sancțiunilor de ordin economic și militar.

Programul nuclear al Coreei de Nord a debutat în anii 1950, odată cu înființarea Institutului de Cercetare a Energiei Atomice și a Academiei de Științe (1952). De-a lungul anilor ’60, regimul de la Phenian a început o colaborare extensivă în materie tehnologică cu Uniunea Sovietică, care i-a oferit asistență în construirea Centrului de Cercetare Nucleară – Yongbyon. A urmat, în anii ’70, achiziționarea tehnologiei de procesare a plutoniului și extinderea unui nou reactor de cercetare IRT-2000, apoi o perioadă de dezvoltare continuă a programului nuclear nord-coreean, prin construirea instalațiilor de procesare a uraniului și a unor reactoare nucleare.

Spre sfârșitul anilor ’80, Coreea de Nord pare că acționează în conformitate cu normele internaționale. Astfel, în 1985, aderă la Tratatul de Neproliferare, urmând ca în 1991 să semneze, împreună cu Coreea de Sud, Declarația Comună de Denuclearizare a peninsulei Coreene și să accepte supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. În 1994, încheie un acord (Cadrul Agreat) cu Statele Unite privind programul nuclear, acord din care se retrage în 2001.

Doi ani mai târziu, Coreea de Nord se retrage și din Tratatul de Neproliferare Nucleară, în contextul unor tensiuni și nemulțumiri ale comunității internaționale legate de extinderea programului nuclear al Phenianului. Pe fondul acestor presiuni, noi discuții au fost inițiate de Statele Unite în cadrul forumului „Six Party Talks”, în colaborare cu China, Japonia, Coreea de Sud și Federația Rusă, discuții care au stagnat în 2009.

În 2006, Coreea de Nord a efectuat primul test nuclear la situl Punggye, iar în 2012 prima rachetă Unha a fost lansată cu succes în spațiu. Au urmat noi teste nucleare, iar în 2017 a fost testată racheta balistică intercontinentală Hwasong-14, considerată cea mai puternică rachetă nord-coreeană lansată vreodată.

Recent, Kim Jong-un a indicat că se angajează în procesul de denuclearizare a peninsulei Coreene. Poziția lui pare una consecventă și a fost reiterată în cadrul întâlnirii din aprilie cu Moon Jae-in și în timpul Summitului din Singapore. Cu toate că declarațiile lui sugerează dorința de  implicare în eliminarea arsenalului nuclear, există însă o ambiguitate în ceea ce privește scopul și strategia prin care să se materializeze un astfel de demers.

Întâlnirea cu președintele american Donald Trump a reprezentat un pas important în conturarea intențiilor liderului nord-coreean, cu toate acestea, evoluțiile de după summit arată că procesul denuclearizării nu va fi unul simplu, iar Coreea de Nord nu este încă dispusă să renunțe într-un termen scurt la programul său nuclear.

Despre autor:

Cristina Dincă este trainee RISAP. Principalele sale domenii de interes sunt politica externă și de securitate a Chinei, în special relațiile acesteia cu statele din Orientul Mijlociu, relația China-SUA și evoluțiile economiilor emergente din regiunea Asia-Pacific.

Comenteaza