Marele val de investiții al companiilor chineze

RISAP | 17 ianuarie 2017
Marele zid chinezesc ilustrat pe ... +
Marele zid chinezesc ilustrat pe o bancnotă de 1 yuan -

În 2016, companiile chineze și-au depășit propriul record în materie de investiții în străinătate. Firmele chineze au făcut investiții în străinătate în valoare totală de 249 de miliarde de dolari. Dintre acestea, 142 de tranzacții, în valoare totală de 45,6 miliarde de dolari, au fost realizate în Statele Unite ale Americii. Valoarea investițiilor chineze în SUA în 2016 a fost apropiată de cea a investițiilor totale realizate de companiile chineze pe teritoriu american în perioada 2000-2015, de 63,9 miliarde de dolari.

La doar 16 ani de la lansarea strategiei „investește în străinătate” (Go-global policy), care urmărea încurajarea și sprijinirea companiilor chineze dornice de a investi în afara granițelor, China, care în ultimele decenii a fost una dintre principalele destinații pentru investițiile străine, a ajuns să fie unul dintre cei mai mari exportatori de capital din lume. Această evoluție a fost amplificată de decizia Beijingului, din 2013, de a lansa inițiativa OBOR (One Belt, One Road), pe care a și început să o implementeze în anii următori, generând un nou val de investiții în străinătate. În 2016, se estima că China investise peste 14,8 miliarde de dolari în țările traversate de noul drum al mătăsii, în creștere cu 18,2% față de anul precedent.

Un lucru de remarcat în 2016 a fost volumul mare de achiziții de companii străine de către companiile chineze. Încă din primul trimestru, numeroase întreprinderi chineze au anunțat mai multe achiziții, dintre care achiziționarea gigantului elvețian Syngenta de către ChemChina a generat cele mai multe controverse.

Syngenta AG este cunoscută drept cel mai mare producător de pesticide din lume, cu mai mult de un sfert din venituri realizate pe piața americană. Din aceste motive, temeri privind potențialul impact al acestei tranzacții asupra securității alimentare a SUA nu au întârziat să apară. În luna august, 2016, ChemChina a primit aviz favorabil din partea Comitetului pentru Investiții Străine în Statele Unite (Committee on Foreign Investment in the United States – CFIUS) și a preluat conducerea Syngenta AG, pentru suma de 43 de miliarde de dolari, realizând cea mai costisitoare achiziție străină efectuată vreodată de o companie chineză.

O altă preluare de răsunet a fost efectuată de către compania chineză Haier, care a cumpărat divizia de electrocasnice a companiei americane General Electronics (GE) pentru suma de 5,4 miliarde de dolari. În afară de electrocasnice, portofoliul de afaceri al GE mai include și produse și servicii în domeniul energetic, sanitar, de transport și financiar. Aceasta este probabil una dintre cele mai importante achiziții făcută de un concern chinez în acest an.

Totodată, conglomeratul chinez Dalian Wanda Group, specializat în afaceri imobiliare și de divertisment, a cumpărat Legendary Entertainment, pentru suma de 3,5 miliarde de dolari, devenind prima firmă chineză care deține un studio de film marca Hollywood. Faptul că tranzacția a fost privită cu scepticism de unii analiști, care și-au exprimat temerea că preluarea Lengendary Entertainement de către o firmă chineză va conduce în mod inevitabil la cenzură, l-a determinat pe președintele companiei, Wang Jianlin, să nege public că ar avea astfel de  intenții. Wanda, care este cel mai mare operator de teatru și film din lume, a cumpărat în 2012 și compania americană AMC Entertainment Holdings Inc, al doilea cel mai mare lanț cinematografic din America de Nord, pentru 2,6 miliarde de dolari.

Menționabilă este și achiziția realizată de compania chineză Midea, în luna mai, când a oferit 5 miliarde de dolari pentru a cumpăra Kuka – una dintre cele mai importante companii producătoare de roboți industriali din Germania. Desi tranzacția a fost întâmpinată la început cu scepticism și critici, grupul chinez a primit undă verde pe 29 decembrie pentru a finaliza procesul de achiziționare.

Tot anul trecut, China Tianjin Tianhai Investment a cumpărat compania americană Ingram Micro (distribuitor de calculatoare, rețele și software), pentru suma de 6,07 miliarde de dolari. Tranzacția s-a finalizat cu succes după ce a a primit aviz pozitiv în toamna acestui an din partea Comitetului pentru Investiții Străine al Statelor Unite ale Americii (CFIUS). Aceasta este cea mai importantă preluare a unei companii americane de tehnologie a informației de către un consorțiu chinez și subliniază determinarea Chinei de a achiziționa cât mai multe active de tehnologie în străinătate, pentru a-și spori capacitățile interne de producție a produselor tehnologice de înaltă calitate, în loc de a le importa.

Investițiile în sectorul imobiliar, cu precădere cel hotelier, s-au ridicat de asemenea la câteva miliarde de dolari. Semnificativă a fost cumpărarea de către HNA Tourism Group a 25% din activele prestigiosului lanț hotelier Hilton, pentru suma de 6,5 miliarde de dolari. Tranzacția se va finaliza la începutul anului 2017, după care HNA va dobândi dreptul de a numi 2 directori în consiliul de administrație Hilton.

O altă investiție majoră în domeniul hotelier a fost realizată de compania chineză Anbang Insurance Group, care a oferit 6,5 miliarde de dolari pentru a achiziționa lanțul hotelier american Strategic Hotels and Resorts. Deși inițial Anbang Insurance Group și-a pornit activitatea ca o companie de asigurări, în ultima vreme aceasta a manifestat un interes sporit față de investițiile în domeniul imobiliar. Prin această nouă achiziție, Anbang va lua în proprietate mai multe hoteluri de lux de renume, după ce în 2014 a preluat cu succes Waldorf Astoria (New York) pentru exorbitanta sumă de 1,95 miliarde de dolari, apreciată la acea dată ca fiind cea mai scumpă achiziție hotelieră realizată vreodată în SUA. Anbang a încercat la începutul anului să achiziționeze și compania hotelieră Starwood Hotels, pentru 14 miliarde de dolari, demarând o luptă cu Marriott, care plănuia să cumpere Starwood. Anbang a renunțat însă la ofertă fără a oferi un motiv pentru această decizie.

Observăm așadar că procesul de internaționalizare a firmelor chineze a ajuns la un nou nivel, odată cu creșterea semnificativă a investițiilor în țările cu economii dezvoltate (SUA, Germania, Marea Britanie, Elveția, etc). Deși China își motivează această înclinație pe considerente de ordin economic (scăderea creșterii economice în China afectează în mod direct mediul de afaceri intern, astfel încât companiile chineze se îndreaptă spre exterior, pentru oportunități mai mari), în țările vestice există și scepticism, unele voci acuzând China de interese strategice, precum acelea de a-și asigura active în companii mari din vest, pentru a influența mai târziu procesul decizional la nivel de politică internă a statului în cauză. Investițiile în companiile vestice importante sunt astfel intens dezbătute, ceea ce poate crea bariere pentru companiile chineze în viitor.

Un alt motiv care stă la baza achizițiilor recente este dorința companiilor chineze de a dobândi accesul la tehnologii mai avansate și la know-how-ul companiilor țintă. Astfel de achiziții au contribuit deja la creșterea calității produselor și serviciilor companiilor chineze, dar și ele sunt puse sub lupă, mai ales în cazul companiilor din domeniul tehnic, existând teama că unele tehnologii ar putea ajute sub controlul statului chinez. Acesta a fost cazul intenției companiei chineze Tsinghua Unisplendour de a achiziționa o participație de 15% în cadrul companiei americane Western Digital. Compania chineză a abandonat planul după ce a devenit clar că tranzacția va fi investigată de CFIUS, existând posibilitatea ca acesta să o blocheze. În alt caz, al achiziționării companiei tehnologice germane Aixtron de către compania chineză Grand Chip Investment GmbH, președintele Barack Obama a urmat sfatul CFIUS și a blocat tranzacția.

Dar problemele companiilor chineze nu se limitează la temeri legate de securitate. Din cauza faptului că anumite sectoare ale economiei chineze sunt aproape complet închise investitorilor străini, unele voci din SUA cer ca investițiile chineze în companii americane de media, de divertisment sau de Internet să fie blocate, întrucât nici Beijingul nu permite acces liber în aceste sectoare companiilor americane. Același scepticism față de guvernul chinez stă și la baza propunerilor de a interzice achiziționarea companiilor americane de către companiile de stat chineze, pe baza argumentului că aceste companii sunt instrumente prin care China dorește să își întărească puterea națională. Dacă vor fi implementate, astfel de măsuri vor reduce considerabil valoarea investițiilor chineze din SUA.

Dilema principală pentru companiile chineze este, deci, dacă valul de investiții de anul trecut va putea continua și în 2017. Numeroasele dubii, atât în SUA, cât și în Europa, legate de intențiile companiilor chineze ar putea ridica noi bariere în calea investițiilor chineze. În plus, mediul economic și de comerț global ar putea fi dat peste cap de politicile noului președinte Donald Trump, care a adoptat numeroase poziții împotriva globalizării și a comerțului liber. Dacă toate aceste griji nu erau de ajuns, chiar și guvernul chinez a dat semne că ar vrea să reducă valoarea investițiilor în străinătate, de teamă că fuga capitalului din China ar putea avea efecte devastatoare asupra monedei naționale, renminbi. În aceste condiții, anii următori s-ar putea dovedi a fi foarte dificili pentru companiile chineze, iar valoarea investițiilor chineze din 2016 ar putea rămâne un record greu de egalat. Dacă însă liderii chinezi, americani și europeni vor decide să nu ridice aceste bariere, atunci marele val de investiții din China va continua, Europa, America și restul lumii beneficiind de sutele de miliarde ale companiilor chineze dornice să găsească noi piețe, noi consumatori și noi tehnologii.

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza