J-nomics – Moon Jae-in și reformarea economiei Coreei de Sud

Ruxandra Motoi | 18 august 2017
Festivitatea de inaugurare a noului ... +
Festivitatea de inaugurare a noului președinte sud-coreean Moon Jae-in, în mai 2017 -

Dacă acordăm atenție titlurilor legate de Coreea de Sud din mass-media la nivel internațional, cele mai multe vor avea legătură cu provocările tot mai dese din partea Coreei de Nord. Nicidecum de neglijat, aceste provocări își pierd totuși din importanța dată la nivel internațional în ceea ce privește mass-media sud-coreeană, fapt evidențiat și în cadrul campaniei electorale pentru președinția Coreei de Sud din acest an. Printre promisiunile de campanie făcute de candidați, soluționarea situației cu Coreea de Nord nu a fost nici pe-aproape atât de importantă și discutată precum rezolvarea situației economice actuale a Coreei de Sud. De altfel, candidatul care a devenit actualul președinte al Coreei de Sud, Moon Jae-in, a reușit să câștige campania electorală tocmai datorită promisiunilor sale pe această temă.

Promisiunile din campania electorală s-au concretizat în ceea ce poartă numele de J-nomics, mai exact agenda economică propusă de președintele Moon Jae-in pentru mandatul său de președinție. Ca parte din această agendă economică, obiectivele economice principale ale președintelui Moon Jae-in pun accent pe rolul guvernului în creșterea cererii la nivelul pieței interne a Coreei de Sud, precum și în diminuarea ratei destul de ridicate a șomajului în rândul tinerilor coreeni, rată care a atins în 2016 un prag record de 10% și care a continuat să crească, aflându-se în prezent la 11,2%.

Ca viziune, prin J-nomics președintele Moon Jae-in se distanțează de ultimele două administrații ale Coreei de Sud, dorindu-și să aducă astfel o schimbare de paradigmă în modul în care sistemul funcționează. Mai exact, administrațiile președinților Lee Myung-bak (2008-2013) și Park Geun-hye (2013-2016) au avut la bază o viziune care punea în centru companiile, în ideea că prin facilitarea regulilor la care se supun companiile (cu precădere, companiile chaebol) se poate ajunge la creșterea investițiilor din partea acestora, iar ca urmare a investițiilor, la crearea de noi locuri de muncă și la creșterea venitului. Din perspectiva J-nomics însă, apariția a noi locuri de muncă nu este rezultatul creșterii economice, ci este condiția necesară pentru ca această creștere economică să apară. Ca urmare, centrul sistemului nu îl mai reprezintă companiile, ci oamenii, președintele Moon Jae-in afirmând că va „schimba structura economică către una centrată pe oameni, o structură în care guvernul va investi în oameni, care vor contribui apoi la creșterea nivelului de competitivitate al companiilor și al țării. ”

În ceea ce privește măsurile practice din cadrul J-nomics pe care președintele Moon Jae-in are de gând să le urmeze, acestea se rezumă la cele două mari promisiuni făcute de acesta încă din timpul campaniei electorale, promisiuni care au avut un rol semnificativ în alegerea sa în calitate de ca președinte al Coreei de Sud.

Încă de la începutul campaniei electorale pentru președinția Coreei de Sud, una din promisiunile principale ale lui Moon Jae-in a fost aceea de a crea peste 500.000 de noi locuri de muncă pe an, cu până la 810.000 de noi locuri de muncă doar în cadrul sectorului public, dintre care cel puțin 19.000 vor fi create în rândul pompierilorMotivul pentru care președintele Moon Jae-in insistă pe crearea de noi locuri de muncă în sectorul public este acela că, deși pentru realizarea unei politici de succes în crearea locurilor de muncă este nevoie de o bună cooperare între guvern și sectorul privat, din moment ce guvernul nu poate să oblige sectorul privat să preia inițiativa în această privință, singura soluție rămâne aceea ca guvernul să ofere primul un exemplu în acest sens. Moon Jae-in nu a ezitat să reînnoiască această promisiune în discursul susținut la inaugurarea sa în calitate de președinte, când acesta a afirmat că „mai presus de toate, mă voi ocupa de crearea de noi locuri de muncă”. Noua administrație a și făcut primii pași în această direcție, de la înființarea Comitetului pentru Crearea de Noi Locuri de Muncă și până la propunerea unui buget suplimentar în valoare de 11,2 miliarde de woni (aproximativ 10 milioane de dolari), din care 37% vor fi re-direcționați către crearea de noi locuri de muncă.

Conferinta presa Moon Jae-in in 2017
Prima conferință de presă a ... +
Prima conferință de presă a lui Moon Jae-in, 2017 -

Nu se poate discuta însă de crearea de noi locuri de muncă și, implicit, de reducerea ratei de șomaj în rândul tinerilor, sau de creșterea economiei Coreei de Sud ca efecte ale acestei prime măsuri, dacă nu se pune accentul, înainte de toate, pe soluționarea unei alte probleme importante din sistem: monopolul companiilor de tip chaebol (conglomerate în care puterea este deținută doar în cadrul familiei care a fondat compania). Dacă în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea aceste companii au fost finanțate de stat, devenind astfel factorul principal pentru care economia Coreei de Sud a atins noi culmi, practicile acestora se dovedesc a fi, mai ales în ultimii ani, dăunătoare sistemului ca întreg. De altfel, scandalurile legate de corupția de la nivelul acestora și înțelegerile secrete pe care le aveau cu administrația fostei președinte a țării, Park Geun-hye, au și fost motivele pentru care aceasta a fost demisă. Acest fapt este binecunoscut și de președintele Moon Jae-in, motiv pentru care cea de-a doua mare promisiune din timpul campaniei electorale a acestuia, de asemenea concretizată în agenda sa economică, are de-a face cu așa-numita reformă chaebol, ca parte a încercării acestuia de a schimba ordinea din sistem. Prin intermediul acestei reforme, președintele Moon Jae-in își dorește să reducă nivelul de monopol pe care familiile acestor companii îl dețin în prezent și să pună accent pe transparența proceselor din aceste companii. Una dintre metodele propuse este acea de a oferi acționarilor minoritari din cadrul companiilor mai multă putere de decizie în alegerea membrilor consiliului de administrație. De altfel, doi dintre membrii noii administrații aleși de Moon Jae-in pentru elaborarea acestei reforme, care este foarte posibil să implice și schimbarea constituției, sunt binecunoscuți activiști în ceea ce privește transparența din mediul corporatist și respectarea drepturilor acționarilor.

Având în vedere că Moon Jae-in se află încă la începutul mandatului său de președinte, este greu de afirmat dacă agenda sa economică J-nomicsmodelată după Actul American de Reinvestire și Recuperare (American Recovery and Reinvestment Act) introdus de fostul președinte al Statelor Unite ale Americii în 2009, este una mai mult idealistă decât realistă, deși aceasta a reprezentat, în fond, motivul principal pentru care acesta a câștigat campania electorală. Cele mai recente calculele realizate de către Ministerul Finanțelor la sfârșitul lunii iulie arată, de exemplu, că rata de creștere economică pentru anii 2017 și 2018 este estimată la 3%, în condițiile în care președintele Moon Jae-in a anunțat încă din timpul campaniei electorale că va atinge o rată de creștere anuală de 7% pe durata mandatului său, o cifră aproape imposibilă pentru nivelul de dezvoltare al Coreei de Sud. Deși cu mult sub cifra propusă de actualul președinte, atingerea pragului de 3% nu este tocmai de neglijat, economia Coreei de Sud menținându-se sub acest procent din 2014 și până în prezent. Chiar dacă, pe hârtie, J-nomics pare planul perfect pentru soluționarea problemelor cu care economica sud-coreeană se confruntă, rămâne de văzut dacă acest plan poate într-adevăr să devină realitate.

Despre autor:

Ruxandra Motoi este intern RISAP. Domeniile sale de interes reprezintă politica internă și externă a Coreei de Sud, în special relațiile acesteia cu Coreea de Nord și țările vecine din Asia de Est.

Comenteaza