Intervențiile Coreei de Sud în cadrul Summitului Asia-Europa

Andreea Zaharia | 22 iulie 2016
Poza de grup a liderilor ... +
Poza de grup a liderilor participanți la Summitul ASEM 2016, din capitala Mongoliei, Ulaanbaatar -

Reuniunea Asia – Europa (ASEM) este un summit organizat o dată la 2 ani, ce oferă statelor Uniunii Europene și celor asiatice, printre care și statele ASEAN (Association of Southeast Asian Nations) o platformă de discuții pentru probleme cu caracter politic, economic, social, cultural și chiar educațional, având ca principal obiectiv îmbunătățirea legăturilor dintre statele asiatice și cele ale Europei.

Deși relativ eclipsat de ultimele evenimente sângeroase din Franța (atacul de la Nisa – 14 iulie) și din Turcia (tentativa de lovitură de stat – 15-16 iulie), cel de-al 11-lea Summit Asia – Europa (ASEM11) s-a desfășurat pe 15-16 iulie în capitala Mongoliei – Ulaanbaatar. Pornind de la tema „20 de ani de ASEM: Un parteneriat pentru viitor bazat pe conectivitate”, cei peste 50 de lideri reuniți au abordat teme diverse precum: dezvoltarea durabilă, protecția socială, schimburile culturale, comerțul și investițiile, subiecte politice și de securitate.

În acest context, a fost readusă în discuție și problema nord-coreeană, însă în absența Coreea de Nord, care nu face parte din ASEM. Liderii statelor membre ASEM au discutat despre posibile măsuri pentru întărirea cooperării dintre ele, cu scopul de a gestiona în comun problemele regionale nerezolvate în prezent, printre care situația drepturilor omului din Coreea de Nord și problema nucleară din Peninsula Coreeană.

Adoptată la finalul summitului, declarația președintelui ASEM11 condamnă programul nuclear și balistic al Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord) „întrucât încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU și amenință pacea și securitatea în regiunea Asiei de Nord-Est, dar și dincolo de ea”. Documentul pune accentul, printre altele, pe necesitatea reducerii tensiunii din zonă și pe crearea unui mediu propice reluării discuțiilor celor 6. Este subliniat și faptul că „este imperativă reîntoarcerea Coreei de Nord la masa negocierilor în vederea semnării Tratatului de Neproliferare Nucleară, dar și a aderării sale la Agenția Internațională pentru Energie Atomică, astfel încât să se realizeze o denuclearizare completă, controlabilă și ireversibilă”. În același timp, se face apel „la vigilență sporită cu privire la aprovizionarea Coreei de Nord cu materiale necesare programului său nuclear și balistic și la orice activitate de asistență oferită în același domeniu”.

Cu ocazia reuniunii, președinta Coreei de Sud – Park Geun-hye – a caracterizat Coreea de Nord ca „o insulă complet izolată” ce se îndepărtează de direcția internațională a păcii și libertății, reproșând regimului de la Phenian direcționarea constantă a eforturilor sale către dezvoltarea arsenalului nuclear și a altor arme de distrugere în masă, în locul investirii resurselor sale limitate în îmbunătățirea traiului propriului popor.

Președinta statului sud-coreean și-a continuat discursul numind Nordul drept „veriga lipsă din procesul de înfăptuire a unei Eurasii libere, pașnice și interconectate”, propunând unificarea celor două state coreene drept soluție „fundamentală”. Iar pentru ca ASEM să-și atingă cu adevărat obiectivul creării unei Eurasii unite este nevoie de o cooperare internațională care să contribuie la unificarea Peninsulei Coreene. Pentru Park, problema Coreei de Nord, dar mai ales discuțiile și soluțiile despre și pentru această problemă aduc un plus de valoare ASEM-ului, fără de care nu se poate înfăptui procesul de interconectare a Eurasiei, despre care aceasta vorbea. Park a mai precizat că „unificarea Peninsulei Coreene este singura soluție pentru a rezolva atât problema încălcării drepturilor omului în Coreea de Nord, cât și problema proliferării în peninsulă”, adăugând că „o Coree unificată este un punct de plecare pentru o lume fără arme nucleare”.

Președintele mongol Tsakhiagiin Elbegdorj a răspuns apelului anunțând că țara sa dorește să contribuie la găsirea unei soluții pentru impasul de câteva decenii în care se află discuțiile pe tema proliferării nucleare, dintre comunitatea internațională și Coreea de Nord. Un prim pas îl reprezintă inițiativa pentru securitate în Asia de Nord-Est „Dialogul Ulaanbaatar”, prima conferință organizată sub această egidă având loc în iunie 2014. În plus, gazda summitului ASEM a oferit țara sa drept exemplu în chestiunea nucleară, Mongolia adoptând în 1992 statutul de zonă liberă de arme nucleare, în contextul în care cei doi vecini ai săi – Rusia și China – sunt ambii recunoscuți ca puteri nucleare.

Park Geun-hye a mai reamintit, în cadrul întrunirii ASEM, dar și în cadrul întrevederilor sale cu înalți oficiali din Rusia, Japonia, Vietnam, Cambodgia, Bulgaria, Cehia și Croația, necesitatea ca, prin implementarea corectă a sancțiunilor impuse la nivel internațional, dar și de către fiecare stat în parte, împotriva regimului de la Phenian, Coreea de Nord să fie obligată să adopte calea denuclearizării.

În plus, lidera Coreei de Sud nu a ratat ocazia de a avea o întrunire și cu prim-ministrul Laosului, cele două țări adoptând mai multe inițiative în domeniul apărării. Profitând de faptul că Laos deține președinția anuală prin rotație a ASEAN, președinta Park Geun-hye i-a cerut acestuia să transmită, în numele întregii Asociații un mesaj ferm de condamnare a dezvoltării de arme nucleare de către Coreea de Nord, precum și a comportamentului său sfidător.

Dincolo de problema nord-coreeană, președinta Coreei de Sud, împreună cu o delegație formată din reprezentanții ai 109 firme coreene a participat la mai multe întrevederi cu oficiali mongoli – președintele Parlamentului și prim-ministrul mongol – dar și cu președintele Mongoliei, cu scopul extinderii parteneriatului economic dintre cele 2 țări. Astfel, cele două părți au fost de acord ca statul sud-coreean să fie inclus în 14 proiecte ale Mongoliei, printre care se regăsesc programele de dezvoltare urbană și infrastructură și extinderea de rețele electrice. Pentru a confirma participarea la aceste proiecte de aproximativ 4,5 miliarde dolari, au fost semnate 20 de memorandumuri de înțelegere între cele două state.

De asemenea, în cadrul summitului, liderii ASEM au salutat propunerea președintei Park Geun-hye de a relua întâlnirea miniștrilor de economie ai ASEM (ASEM EMM) anul viitor în Coreea de Sud, formulă de dezbatere și negociere organizată ultima dată în 2003 în China, sesiunile ulterioare fiind amânate pe fondul neînțelegerilor dintre membrii săi privind problema drepturilor omului din Myanmar. O decizie în acest sens urmează a fi luată odată cu Reuniunea Înalților Reprezentanți pentru Comerț și Investiții (SOMTI), ce va avea loc la finele acestui an tot în Mongolia.

Însă, în afară de consolidarea și dezvoltarea relațiilor comerciale cu parteneri din Asia și din Europa prin creșterea eficacității ASEM, desfășurarea celui de-al XI-lea summit Asia – Europa a reprezentat pentru guvernul sud-coreean o ocazie bună de a reaminti comunității internaționale situația din Peninsulă și de a-și expune punctul de vedere privind abordarea și soluțiile ce ar contribui la soluționarea problemei nucleare și a drepturilor omului din Coreea de Nord.

Despre autor:

Andreea Zaharia este analist RISAP și absolventă a unui masterat în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Domeniile sale de interes sunt securitatea, relațiile internaționale și cultura coreeană.

Comenteaza