Întâlnire 2+2 între Japonia și SUA

Ioana Cristocea | 22 august 2017
Conferință de presă susținută de ... +
Conferință de presă susținută de Rex Tillerson, Taro Kono, Jim Mattis și Itsunori Onodera, în Washington -

Începutul lunii august a adus multă furie, dar mai puțin foc pe plan internațional, fiind marcat de unele dintre cele mai violente declarații din partea președintelui Donald Trump, în contextul agresivității Coreei de Nord. Cu fiecare rachetă testată și fiecare declarație amenințătoare, problema Coreei de Nord devine din ce în ce mai presantă, iar politicile menite să reducă tensiunile încep să fie din ce în ce mai puține. Deși politica Statelor Unite în Peninsula Coreeana nu este pentru moment clară, o soluție militară apare în mod frecvent în declarații și pare să fie considerată o opțiune viabilă.

În acest context, întâlnirea de tip „2+2” (miniștrii de externe și cei ai apărării) între SUA și Japonia, care a avut loc joi, pe 17 august, în Washington, are o importanță crucială pentru a defini un plan coerent care să reducă tensiunile și să faciliteze cooperarea între cele două țări în domeniul securității.

Japonia este unul dintre cei mai importanți aliați ai Statelor Unite în Asia, cooperarea strânsa dintre cele două state datând încă din 1960 și fiind lipsită de tensiuni majore sau diferențe de viziune care pot să creeze disensiuni. În cadrul comitetului consultativ pe probleme de securitate a cărui întâlnire a avut loc joi, Japonia a fost reprezentată de ministrul de externe Taro Kono și ministrul apărării Itsunori Onodera, care au discutat cu secretarul de stat american Rex Tillerson și cu James Mattis, secretarul apărării.

Cel mai important subiect abordat în cadrul întâlnirii a fost cel al Coreei de Nord. SUA a promis să apare Japonia „oricât de mari ar fi costurile, fie că este vorba de un context de pace sau unul de război”, așa cum declara Rex Tillerson în cadrul conferinței de presă de la sfârșitul discuțiilor. Cele două țări au decis și grăbirea implementării acordului din 2015, acord în bază căruia Japonia se bucură de o mai mare flexibilitate militară, fiind capabilă să ajute orice aliat regional care este sub amenințarea unui potențial atac. În contextul provocării lansate de Coreea de Nord asupra insulei Guam, cooperarea militară dintre cele două țări va evolua rapid și la nivel de sisteme anti-rachetă, Onodera declarând că această cooperare poate include achiziționarea de noi sisteme, cel mai probabil referindu-se la sistemul Aegis Ashore, menit să intercepteze cu o mare acuratețe rachetele lansate de către regimul din Phenian. De asemenea, nevoia coordonării trilaterale, în special cu Coreea de Sud, a fost reafirmata în cadrul întâlnirii, cele două țări încercând astfel să construiască un front comun puternic în fața amenințării Phenianului.

Cei patru oficiali au discutat și despre situația din Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est. Statele Unite a clarificat din nou că va proteja Japonia și insulele Senkaku, insule care, deși sunt administrate în mod oficial de către Japonia, sunt de asemenea revendicate și de către China. În baza articolul V din tratatul de securitate încheiat între cele doua state, SUA se va opune oricărei acțiuni a Chinei menită să revendice insulele Senkaku. În plus, ambele părți s-au declarat îngrijorate de contextul instabil din Marea Chinei de Sud, unde vor continua să lucreze pentru a se asigura că libertatea circulației navale este respectată.

Rex Tillerson si Jim Mattis si omologii lor Taro Kono si Itsunori Onodera
Întâlnire în SUA între Rex ... +
Întâlnire în SUA între Rex Tillerson, Jim Mattis și omologii lor japonezi Taro Kono și Itsunori Onodera -

Deși întâlnirile de tip 2+2 între SUA și Japonia au loc în mod frecvent pentru a reafirma cooperarea dintre cele două state și a întări alianța, contextul actual face cu atât mai importantă o viziune comună atent planificată.

În primul rând, Japonia se definește încă pe baza articolului 9 din constituție ca fiind o țara a cărei armată se limitează la folosirea forțelor de apărare și care promite să nu considere războiul o opțiune viabilă în a rezolva un conflict, Statele Unite având astfel un rol indispensabil în protecția teritoriul și intereselor statului nipon. Deoarece orice amenințare din partea Coreei de Nord prezintă un risc pentru Japonia, care deja a amplasat sisteme anti-rachetă în provinciile deasupra cărora ar putea zbura rachetele menite să atace Guam, o astfel de întâlnire are o însemnătate crucială în a întări relațiile dintre cele două state și a crește încrederea reciprocă în fața unui inamic comun.

În al doilea rând, considerând declarațiile amenințătoare ale lui Trump, cât și reafirmarea lui Tillerson că „[SUA] este pregătită, este pregătită militar și pregătită împreună cu aliații săi să răspundă militar” în cazul în care situația nord-coreeana se înrăutățește, conferința servește și ca o unealtă de presiune asupra comunității internaționale și mai ales asupra Chinei pentru a crește eforturile comune de a rezolva situația. În cadrul declarației de presă, organizată după consultații, Taro Kono a spus că „deoarece China contribuie în proporție de 90% la comerțul Coreei de Nord, rolul său este crucial”, sugerând astfel că SUA și Japonia vor continua să aplice presiune asupra Chinei pentru ca aceasta să respecte sancțiunile economice impuse de Națiunile Unite.

Nu în ultimul rând, conferința marchează o ajustare semnificativă în politica externă a Japoniei. Din cauza contextului geopolitic actual, există o nevoie ca Japonia să devină un aliat puternic și flexibil al SUA pentru a reprezenta o intimidare în fața Coreei de Nord, nu doar o altă țara sub umbrela Statelor Unite. Încă din 2015, Japonia a început să aibă o postură mai importantă în regiune, dorind să participe la activități de menținere a păcii și continuând să își extindă forțele de apărare pentru ca acestea să fie capabile să suporte eventuale provocări în regiune. Conferința dintre cei patru miniștri facilitează o astfel de evoluție, iar declarațiile lui Taro Kono cu privire la achiziționarea de sisteme de apărare prin extinderea bugetului militar atesta importanța acesteia.

În plus, deși Japonia a decis prin constituție să renunțe la orice formă de război, aceasta promisiune se poate schimba în contextul regional instabil. Spre exemplu, Onodera a sugerat că forțele japoneze ar putea intra în război de partea Statelor Unite, în contextul în care Phenianul decide să atace insula Guam. Deși acest gen de intervenție intră sub umbrela principiului de apărare colectivă, deoarece un atac asupra Guamului ar pune indirect Japonia în pericol datorită impactului pe care îl poate avea asupra forțelor americane, o astfel de intenție reprezintă o puternică schimbare în politica japoneză. Mai mult decât atât, acest gen de ajustări ale politicii de pace pe care Japonia a menținut-o încă de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, deși creează controverse în rândul grupărilor politice din țara, sunt cu adevărat necesare în cazul declanșării unui conflict armat.

Întâlnirea celor patru miniștri este o nouă dovadă că cele două țări sunt pregătite să confrunte imprevizibilul pe orice front printr-o alianță puternică și stabilă. Din păcate, aceeași întâlnire este și o dovadă a unei realități incerte, arătând din nou că soluțiile pentru rezolvarea tensiunilor din Peninsula Coreeana încep să fie epuizate, fiind înlocuite rapid de scuturi anti-rachetă și mobilizări militare.

Despre autor:

Ioana Cristocea este analist RISAP. Domeniile sale de cercetare sunt conflictele regionale, integritatea teritorială și politicile de negociere ale țărilor din Asia de Est, în mod special cele ale celor două Coreei.

Comenteaza