Insulele Spratly și cursa înarmării dintre China și Vietnam

Mihai Ardelean | 15 august 2016
Navele USS Rushmore și USNS ... +
Navele USS Rushmore și USNS Walter S. Diehl în Marea Chinei de Sud, 2014 -

Militarizarea Mării Chinei de Sud a atins, recent, cote nemaiîntâlnite în ultimele două decenii, Vietnam mobilizând tehnică militară și China construind facilități cu potențial militar în Insulele Spratly, pentru a-și securiza zonele de interes și revendicările teritoriale.

Drept urmare a verdictului unui tribunal internațional în procesul dintre Filipine și China, cu privire la revendicările teritoriale chineze din Marea Chinei de Sud, care a favorizat partea filipineză, Beijingul a rămas pe poziție, precizând că Insulele Spratly se află în sub suveranitatea sa. China a precizat că tribunalul internațional nu avea jurisdicție asupra problematicii, astfel că decizia tribunalului nu va fi luată în considerare de liderii de la Beijing. Cu toate acestea, China este semnatară a Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS), sub egida căreia s-a pronunțat și tribunalul internațional. UNCLOS precizează că orice formă de relief care se află permanent deasupra apei și care poate susține prezență umană pe cont propriu, poate fi considerată insulă. Tribunalul a decis că în această categorie nu intră niciuna dintre formațiunile maritime din arhipelagul Spratly, astfel că, implicit, revendicările având drept temei Zona Exclusivă Economică din jurul unei insule nu sunt valide din punctul de vedere al tribunalului internațional.

China a răspuns verdictului prin întărirea pozițiilor sale din Marea Chinei de Sud, mai exact prin fortificarea infrastructurii deja existente pe insulele sale artificiale, precum Fiery Cross, Subi și Mischief. Conform unor imagini recente din satelit, la o lună după pronunțarea tribunalului internațional, China și-a fortificat hangarele de pe reciful Mischief, acestea fiind proiectate pentru a rezista unui atac aerian. Liderii chinezi insistă în continuare că aceste mișcări au un caracter pur defensiv, iar astfel nu poate fi vorba despre o militarizare a Insulelor Spratly din partea Beijingului. Declarațiile acestea se aliniază astfel celor ale președintelui Chinei, Xi Jinping, care în luna septembrie a anului trecut a declarat că Beijingul nu va recurge la acțiuni de militarizare a Insulelor Spratly.

Vietnamul, pe de altă parte, fiind cel mai vehement contestatar al revendicărilor teritoriale ale Chinei, a răspuns recent prin mobilizarea de lansatoare de rachete cu rază lungă în Insulele Spratly, capabile să țintească insulele artificiale ale Chinei și anume Fiery Cross, Mischief și Subi. Escaladarea tensiunilor ar putea să producă în prima fază confruntări limitate, care ulterior ar putea degenera într-un veritabil conflict armat.

Mărul discordiei dintre China și Vietnam este reprezentat de către un grup de insule în Marea Chinei de Sud, așa numitele insule Spratly, în regiunea cărora s-au descoperit resurse de hidrocarburi. Insulele Spratly și regiunile maritime adiacente sunt revendicate de nu mai puțin de cinci state: China, Vietnam, Filipine, Malaysia și Brunei.

Formațiuni revendicate în Marea Chinei de Sud
Formațiuni revendicate în Marea Chinei ... +
Formațiuni revendicate în Marea Chinei de Sud de către China, Vietnam, Filipine, Brunei, Taiwan, Malaysia -

Pentru Chină însă, importanța acestui arhipelag transcede rațiunile de ordin economic. Stăpânirea acestei regiuni i-ar conferi un atu deosebit de important în vederea exercitării controlului asupra rutelor de comerț maritime în și dinspre Oceanul Indian. Nu trebuie să uităm faptul că prin strâmtoarea Malacca, calea maritimă dintre insula Sumatra a Indoneziei și Malaysia, China își asigură în proporție de peste 80% importurile maritime de petrol.

Problematica revendicărilor se adâncește și mai mult din moment ce ambele state susțin că au suveranitate asupra Insulelor Spratly, iar astfel, orice măsuri pentru a securiza zonele de interes devin justificate din punctul de vedere al Chinei, cât și din cel al Vietnamului. Un posibil conflict între aceste două state nu ar fi primul de acest fel. China și Vietnam s-au războit subit în 1979, pe uscat. De data această însă, un posibil conflict armat se va desfășura cel mai probabil pe mare.

Despre autor:

Mihai Ardelean este fost intern RISAP și absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. Domeniile sale de interes sunt legate de geopolitică și geostrategie, concentrându-se pe politica internă și externă a Indoneziei, precum și pe evoluțiile geopolitice din spațiul regiunii Asia-Pacific.

Comenteaza