Insulele Kurile în așteptarea păcii dintre Japonia și Rusia

Mădălina Ion | 5 septembrie 2016
Întâlnire Shinzo Abe și Vladimir ... +
Întâlnire Shinzo Abe și Vladimir Putin, cu ocazia East Economic Forum, de la Vladivostok, din 2016 -

Între 2 și 3 septembrie 2016, prim-ministrul japonez Shinzō Abe s-a aflat la Vladivostok, pentru a discuta cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Discuția a avut loc cu ocazia Forumului Economic pentru Orientul Îndepărtat organizat în această perioadă. Deznodământul întâlnirii dintre cei doi ar putea fi cu atât mai important cu cât intenția lui Abe pare a fi aceea de a ajunge, în cele din urmă, la un acord privind disputa teritorială a celor două țări. Datând încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, problema insulelor Kurile a fost factorul din cauza căruia statele încă nu au semnat un tratat formal de încheiere a ostilităților. Această intenție este împărtășită și de către Vladimir Putin, conform declarațiilor de sâmbătă. Interesul deosebit al lui Abe pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia reiese și din faptul că vizita la Vladivostok este a patra pe care o efectuează din 2013, fără ca vreuna dintre celelalte vizite să fi fost reciprocate de către Vladimir Putin. Totuși, președintele rus a anunțat că intenționează să viziteze Japonia, stabilindu-se data de 15 decembrie 2016.

În ceea ce privește teritoriile disputate, denumite Teritoriile de Nord în Japonia și insulele Kurile de Sud în Rusia, acestea reprezintă patru insule aflate în Oceanul Pacific, între Hokkaido și peninsula Kamchatka, la care Japonia a renunțat în 1951, prin Tratatul de la San Francisco. Totuși, Rusia, care ocupa insulele la acel moment, nu s-a numărat printre statele semnatare ale tratatului, astfel că problema teritorială nu a fost rezolvată în mod oficial. În schimb, aceasta a devenit mai complicată, prezența militară rusească pe insule, precum și resursele naturale din regiune conducând la improbabilitatea ca Rusia să accepte returnarea teritoriilor către Japonia. Pe de altă parte, în cazul Japoniei, disputa a căpătat și o latură profund sentimentală ce își are rădăcinile în religia shintō: în cadrul acesteia, cultul strămoșilor reprezintă un element cu o importanță deosebită, iar japonezilor deportați de pe insule în urma ocupației rusești le este dificil să își onoreze predecesorii în condițiile actuale. Deși Rusia a fost de acord, în 1956, să redea Japoniei două dintre insule, reprezentând aproximativ 7% din întregul teritoriu, statul nipon nu a acceptat nici atunci și nici în cadrul următoarelor discuții această ofertă, în 1993, 2001 sau 2006.

În ultimile luni, însă, declarațiile optimiste ale prim-ministrului japonez sugerează că statele și-au reînnoit eforturile de a rezolva această dispută. După întâlnirea celor doi politicieni la Sochi în mai 2016, Abe a afirmat că împreună au stabilit o nouă abordare care să dizolve neînțelegerea teritorială, chiar dacă nu au fost oferite detalii concrete despre aceasta, iar statul nipon nu își va modifica poziția față de această problemă. Și președintele rus pare să fie la fel de ferm în ceea ce privește problematica insulelor Kurile, așa cum a reafirmat weekend-ul acesta. Totuși, Japonia a propus un plan în opt puncte care să constituie baza unor proiecte economice derulate împreună cu Rusia, menite să ajute la redresarea acesteia din urmă, conform convingerii că planurile de dezvoltare economică a Rusiei vor duce la stabilirea unui acord în ceea ce privește disputa teritorială. Astfel, planul include propuneri pentru cooperare sporită între cele două state pentru dezvoltarea Extremului Orient rus în domenii precum cel energetic, agricol, tehnologic, cultural, al transporturilor, al sănătății, al infrastructurii urbane și al întreprinderilor mici și mijlocii.

În vederea derulării cu succes a proiectelor, în Japonia a fost înființat un nou post ministerial dedicat special supervizării acestora, denotând importanța consolidării relației bilaterale, poate chiar în detrimentul celei dintre Rusia și China, în urma căreia Rusia nu a obținut rezultatele economice sperate. De asemenea, în cadrul discuțiilor din acest sfârșit de săptămână, au fost luate o serie de decizii, spre implementarea planului prezentat de Abe la Sochi, printre care se numără: extinderea afacerilor unei companii rusești de ferestre în Hokkaido, dublarea vânzărilor de diamante pe piața japoneză de către Alrosa, semnarea unui acord între Gazprom și Mitsui cu privire la colaborarea în proiecte de gaz natural lichefiat (liquefied natural gas – LNG) în regiunea Asia-Pacific, care ar putea fi finanțate de către bănci japoneze – de altfel, Japonia plănuiește o investiție de cel puțin 10 miliarde de dolari în compania de stat a Rusiei, Rosneft. De asemenea, Abe a propus ca întâlnirea de la Vladivostok să devină un summit ruso-japonez anual, pentru monitorizarea progreselor proiectelor economice comune.

Paralelismul dintre parteneriatele economice avute în vedere între cele două state și disputa teritorială, în perspectiva Japoniei, este cu atât mai evident cu cât guvernul de la Tokyo a recunoscut vineri dreptul cetățenilor ruși la rezidență pe insulele din Teritoriile de Nord. Mai mult, unii analiști sunt de părere că un alt scop al Japoniei ar fi acela de a-și asuma rolul de liant între Rusia și SUA, precum și, prin extensie, între Rusia și restul marilor puteri globale. Totuși, este greu de prezis dacă așteptările lui Abe vor fi îndeplinite, având în vedere importanța strategică a insulelor, militarizarea acestora de către Rusia, precum și opoziția rușilor față de cedarea teritoriilor în favoarea Japoniei.

Despre autor:

Alina Mădălina Ion este fost intern RISAP și absolventă a Masteratului de Studii Est-Asiatice din cadrul Universității din București. Domeniile sale de cercetare sunt politica internă și externă a Japoniei, fiind interesată și de analiza aspectelor sociale ale statului nipon.

Comenteaza