În Japonia, femeile încep să preia puterea

Mădălina Ion | 15 septembrie 2016
Renho Murata, noua lideră a ... +
Renho Murata, noua lideră a Partidului Democratic, din Japonia, în 2008 -

Joi, 15 septembrie 2016, a marcat un nou moment istoric pentru Japonia, odată cu finalizarea numărătorii voturilor pentru noul lider al Partidului Democrat, principalul partid de opoziție. Cu o majoritate de 503 puncte, față de cele 230 și 116 ale contracandidaților săi (Seiji Maehara, respectiv Yuichiro Tamaki), câștigătoarea alegerilor a fost Renhō, care a devenit, astfel, prima femeie care să dețină cea mai înaltă funcție din cadrul partidului, după anii ’90. Rezultatul acestor alegeri reprezintă un motiv de optimism în ceea ce privește prezența femeilor pe scena politică japoneză, în special având în vedere că funcția obținută i-ar putea înlesni lui Renhō ascensiunea spre funcția de prim-ministru.

Deși Renhō nu este prima femeie din istoria Japoniei care ajunge să dețină o funcție de o asemenea importanță, întrucât chiar în ultimele două luni au fost alese alte două femei, Yuriko Koike drept guvernator al orașului Tokyo și Tomomi Inada ca ministru al apărării, succesul ei reprezintă, totuși, o deviere importantă de la tradiție, prin faptul că Renhō este de etnie mixtă (japonezo-taiwaneză). Până acum, nu a existat niciun politician, bărbat sau femeie, de etnie mixtă care să fie ales lider al unui partid politic japonez important.

Ceea ce o deosebește cu atât mai mult pe Renhō de restul liderilor partidelor politice este dubla sa naționalitate, un aspect controversat ce a fost descoperit cu doar două zile înainte de ziua alegerilor. Având mama japoneză și tatăl taiwanez, lui Renhō i-a fost acordată cetățenie taiwaneză, întrucât s-a născut când, în Japonia, naționalitatea unui nou-născut era stabilită doar în funcție de cetățenia tatălui. Între timp, legea a fost modificată astfel încât tinerii să poată opta, până la vârsta de 22 de ani, pentru una dintre cele două naționalități la care ar avea dreptul datorită părinților, în continuare nefiind permis ca o persoană să dețină cetățenie multiplă.

Totuși, deși deținerea unei cetățenii duble nu este permisă, nici nu există consecințe legale pentru cei aflați în această situație. În ceea ce privește unii oficiali, pe de altă parte, diplomaților le este interzis să exercite această funcție dacă au cetățenie dublă, considerându-se că atașamentul față de celălalt stat ar putea influența deciziile luate în interesul Japoniei. Liderii de partid nu se confruntă cu această interdicție, chiar dacă învestirea lui Renhō a determinat reacții puternice din partea opozanților care au cerut trecerea în ilegalitate a situației în care aceasta se regăsește. Renhō a declarat că a reînceput procedurile pentru renunțarea la cetățenia taiwaneză.

În timpul campaniei sale, Renhō și-a asumat responsabilitatea de a revitaliza Partidul Democrat și de a recâștiga încrederea populației în acesta. Scopul exprimat a fost acela de a reuși nu numai să demonstreze neajunsurile măsurilor propuse de către partidul guvernant, ci și să ofere alternative viabile și mai potrivite poporului japonez. Printre obiectivele ei se numără menținerea articolului 9 din Constituție, în ciuda intențiilor prim-ministrului Shinzō Abe de a-l modifica, precum și participarea activă la discuțiile cu privire la orice amendament constituțional.

De asemenea, Renhō își propune să abordeze problema populației îmbătrânite a Japoniei și a deficitului de forță de muncă, prin crearea de condiții pentru femeile care doresc să lucreze cu normă întreagă. În acest scop, una dintre măsurile pe care Renhō dorește să le implementeze este a asigura gratuitatea serviciilor de îngrijire a copiilor preșcolari, salarii mai mari pentru cadrele didactice de la grădinițe și creșe, precum și, în general, investiții mai mari în educație. Căsătorită, cu doi copii, Renhō este exemplul perfect pentru femeile care doresc să își continue cariera și după ce devin mame.

Totuși, există și voci care susțin că noul lider al Partidului Democrat nu se va îndepărta de viziunea predecesorului său, ori că, în ciuda speranțelor pe care feministele japoneze le au cu privire la o schimbare a statului femeii în Japonia, Renhō va fi nevoită să limiteze anvergura unei potențiale „revoluții” feministe.

Indiferent de viitorul ei, alegerea lui Renhō în funcția de lider al celui mai important partid de opoziție este un eveniment care oferă speranță celor care doresc creșterea rolului femeilor pe scena politică a Japoniei.

| 15 septembrie 2016|Categories: Japonia, Politică|Tags: , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Alina Mădălina Ion este fost intern RISAP și absolventă a Masteratului de Studii Est-Asiatice din cadrul Universității din București. Domeniile sale de cercetare sunt politica internă și externă a Japoniei, fiind interesată și de analiza aspectelor sociale ale statului nipon.

Comenteaza