Hong Kong: 18 ani de democrație chineză

Stila-Nicholas Puerava | 6 iulie 2015
Revoluția umbrelelor, Hong Kong, 2014 +
Revoluția umbrelelor, Hong Kong, 2014 -

Pe 1 iulie, s-au împlinit 18 ani de când Hong Kong a revenit sub administrația Republicii Populare Chineze. Dar în timp ce unii cetățeni au sărbătorit, alții au protestat.

Hong Kong a sărbătorit, pe 1 iulie, 18 ani de la revenirea sub administrația Republicii Populare Chineze (RPC), după ce a fost parte a Imperiului Britanic vreme de peste 150 de ani. Transferul administrativ a fost realizat pe 1 iulie 1997 și a lansat politica „o țară, două sisteme”, care a creat Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (Hong Kong Special Administrative Region – HKSAR).

În acest an, Hong Kong a sărbătorit evenimentul cu peste 180 de activități ce au implicat peste 300.000 de oameni, iar Federația Voluntarilor din Hong Kong a fost principalul organizator. Ceremonia a început cu înălțarea drapelului RPC și a drapelului HKSAR pe fundalul imnului național chinez. La ceremonie au luat parte și câteva elicoptere și nave chineze, care au oferit un spectacol aerian și maritim impresionant.

Directorul executiv al HKSAR, Leung Chun-ying, a participat la eveniment și a adus în vedere câteva aspecte privind evoluția relației tot mai apropiate dintre China continentală și Hong Kong. Printre acestea, a inclus și conectarea bursei de la Shanghai cu cea de la Hong Kong (mecanism ce a început din octombrie 2014 și urmărește conectarea sectorului de servicii, pentru a implementa reforme mai bune în viitor). De asemenea, Leung a menționat poziția de mijloc pe care Hong Kong o are în cadrul inițiativei Belt and Road.

Inițiativa Belt and Road reface vechiul drum al mătăsii prin două proiecte ale președintelui Chinei, care prevăd crearea mai multor culoare economice de-a lungul Eurasiei (Europa, Africa, Asia): 21st Century Maritime Silk Road și Silk Road Economic Belt. Scopul inițiativei este de a construi o conexiune la nivel de infrastructură și de a construi o comunitate de interese comune. În această inițiativă, Hong Kong este parte a Chinei, dar la nivel de populație prezintă mai mult o mentalitate și un sistem occidental, de aici poziția de mijloc menționată de Leung.

În raport cu tradițiile și valorile HKSAR, diferite de cele ale Chinei continentale, ceremonia a fost marcată și de proteste împotriva administrației de la Beijing. Protestele acestea au devenit comune în cadrul ceremoniei de sărbătorire a reunificării, mai ales prin manifestul mișcării anti-Beijing Revoluția umbrelelor.

Pornind de la menținerea modelului democrației Hong Kong-ului, gruparea Ocupați Centrul cu Dragoste și Pace (Occupy Central with Love and Peace) a acționat împotriva unei decizii oficiale a guvernului RPC, decizie prin care se anunța că alegerile pentru viitorul lider al HKSAR vor fi democratice, conform principiului „o persoană, un vot”, dar și conform unei „recomandări” și unei „nominalizări a comitetului” de la centru (din Beijing). Manifestanții au protestat împotriva acestui aspect, considerând că încalcă principiile convenite la momentul reunificării HKSAR cu China (mai ales principiul „o țară, două sisteme”). Mișcarea s-a manifestat începând din luna septembrie 2014, iar în lunile noiembrie și decembrie administrația din Hong Kong a intervenit în forță și mișcarea a încetat manifestările în stradă. Ulterior, Revoluția umbrelelor și-a pierdut din avânt. De asemenea, simbolismul Revoluției umbrelelor sau „mișcării de ocupare a centrului” pierde contur în detrimentul termenului de „localiști”.

Însă, mișcarea anti-Beijing are o tradiție de a se manifesta în ziua de 1 iulie, scopul fiind acela de a afirma interesul cetățenilor pentru democrația specifică a HKSAR. Poliția locală a estimat numărul protestatarilor anti-Beijing la 20.000, cel mai mic număr după anul 2008.

| 6 iulie 2015|Categories: China, Politică|Tags: , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Stila-Nicholas Puerava este fost colaborator RISAP. Domeniile sale de interes sunt: situația internă a Chinei, China și zona Asiei de Sud-Est, evoluțiile specificului asiatic în relațiile internaționale și relația China-Africa.

Comenteaza