Dinamica regiunii Asia-Pacific prin prisma summiturilor ASEAN și EAS

Andreea Zaharia | 12 septembrie 2016
East Asia Summit, Vientiane (Laos) ... +
East Asia Summit, Vientiane (Laos) 2016 -

Începutul lunii septembrie a adus cu sine câteva summituri importante pe scena internațională, mai ales pentru statele din regiunea Asia-Pacific. Organizat imediat după reuniunea G20 din Hangzhou, China (4-5 septembrie), summitul ASEAN și-a deschis porțile celei de-a 28-a și 29-a ediții (6-8 septembrie) în Vientiane, Laos. Summitul a avut loc într-un cadru politic și militar tensionat, marcat de câteva evenimente importante desfășurate în ultimele luni în regiune: decizia unei curți internaționale de arbitraj privind disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud, testul nuclear și rachetele balistice lansate de către Coreea de Nord, atacurile teroriste din Bangladesh și Filipine.

Sub temaTransformarea viziunii în realitate, pentru o comunitate dinamică a ASEAN”, summitul a reiterat angajamentul asumat de către statele membre cu privire la realizarea unei comunități ASEAN bazate pe 3 piloni (Comunitatea ASEAN pentru Politică și Securitate, Comunitatea Economică ASEAN, Comunitatea Socio-Culturală ASEAN). Acestea și-au propus ca acest deziderat să fie atins în special prin consolidarea cooperării regionale și a parteneriatelor ce sprijină eforturile naționale de implementare de strategii și planuri în domenii extrem de diverse, de la dezvoltare sustenabilă și biodiversitate, managementul dezastrelor, la cultură și arte, educație și securitate în muncă.

Lucrările nu au pornit însă cu dreptul, prima zi a întrunirii fiind relativ compromisă de o dispută între Statele Unite și Filipine. Pornind de la informații apărute în presă, potrivit cărora președintele american Barack Obama ar fi urmat „să-i țină lecții” referitoare la problema drepturilor omului, în contextul recentei lupte filipineze împotriva traficului de droguri, președintele Rodrigo Duterte a declarat că un astfel de gest ar fi inoportun, fapt ce l-a determinat să-l înjure pe Obama. Ca urmare, întâlnirea oficială programată a avea loc marți între cei doi șefi de stat a fost anulată de către partea americană și înlocuită cu o întrevedere cu președinta Coreei de Sud – Park Geun-hye. Ulterior, oficialitățile filipineze și-au exprimat regretul cu privire la afirmațiile ofensatoare ale lui Duterte, amintind de parteneriatul de durată cu Statele Unite, aliat politic și economic, și o discuție informală a avut loc între cele două părți.

În plus, poziția statului filipinez în raport cu problematica disputelor teritoriale și maritime din Marea Chinei de Sud, în care este implicată și China, corespunde politicii adoptate de Washington față de măsurile de construire a unor facilități cu potențial militar de către Beijing în insulelor artificiale din Marea Chinei de Sud, situate pe o rută comercială globală extrem de importantă. Față de reuniunea miniștrilor de externe din cadrul ASEAN desfășurată între 21 și 26 iulie, decizia tribunalului internațional nu a fost adusă în discuție, iar președintele Duterte nici nu a dorit să o menționeze, deși declarase în luna august că se așteaptă ca membrii ASEAN să sprijine această hotărâre.

Cu toate acestea, în sprijinul detensionării relațiilor, o măsură notabilă anunțată o reprezintă crearea unei linii telefonice directe între Beijing și statele din Asia de Sud-Est cu scopul de a maximiza siguranța pe mare și a evita ciocnirile navale accidentale în Marea Chinei de Sud, precum și aplicarea Codului pentru Întâlniri Neplănuite pe Mare (Code for Unplanned Encounters at Sea – CUES).

De asemenea, ediția din acest an a ASEAN a adus cu sine și o premieră. Președintele Obama, primul șef de stat american care a vizitat Laos, a recunoscut pentru prima dată în istorie „războiul secret” al Statelor Unite în Laos, petrecut în anii 1960-1970 în timpul Războiului din Vietnam (1955-1975), când circa 2 milioane de tone de bombe au fost aruncate pe pământul acestui mic stat asiatic, care a devenit astfel cel mai bombardat stat per locuitor din istorie. Întrucât o treime din acestea nu au explodat, ci au continuat să rănească și să ucidă cetățeni laoțieni, Washington a decis să aloce Laosului încă 90 de milioane de dolari pentru următorii trei ani, drept completare la cei 100 de milioane acordați în ultimii 20 de ani, cu scopul reabilitării victimelor munițiilor neexplodate, precum și a îndepărtării acestor muniții.

Barack Obama în vizită la COPE, Laos, 2016
Barack Obama în vizită la ... +
Barack Obama în vizită la COPE Visitor Centre , Laos, 2016 -

Capitala statului Laos a găzduit în aceeași perioadă nu doar summitul ASEAN, ci și a XI-a ediție a forumului pan-asiatic desprins din ASEAN – East Asia Summit (EAS). Abordând teme de interes regional și global din domeniul afacerilor comerciale, energetice și de securitate, EAS reunește pe lângă cei 10 membrii tradiționali ai ASEAN alte 8 țări a căror influență și implicare este majoră în zona Pacificului (China, Japonia, Coreea de Sud, India, Australia, Noua Zeelandă, Statele Unite, Rusia).

Realizat sub forma unui dialog pentru cooperare regională, EAS a jucat de la înființare și până-n prezent un rol semnificativ în conturarea dezvoltării strategice, geopolitice și economice a Asiei de Est, iar anul acesta dezbaterile s-au axat pe subiecte vizând, printre altele, neproliferarea nucleară (Coreea de Nord), securitatea maritimă (Marea Chinei de Sud), terorismul, migrația și traficul de carne vie.

Astfel, în deschidere, Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a lăudat dezvoltarea economică și progresul regiunii înregistrat la capitolul dezvoltare, atrăgând în același timp atenția că „Asia de Est se confruntă cu serioase pericole și provocări la adresa păcii și securității ce amenință scopurile [noastre] comune și sporesc spectrul de dezechilibre și violențe”. Acesta, împreună cu prim-ministrul indian Narendra Modi, a supus din nou atenției disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud, în care sunt antrenate China, Filipine, Vietnam, Taiwan, Malaysia și Brunei, pledând pentru respectarea de către toate părțile implicate a normelor internaționale și implicit a UNCLOS.

Ban Ki-moon a mai reiterat cu această ocazie cererea adresată Coreei de Nord de a respecta și de a se supune rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, reunit numai anul acesta de 8 ori pentru a discuta acțiunile provocatoare ale Phenianului și măsurile de contracarare a acestora. De altfel, statul nord-coreean a lansat luni, 5 septembrie, 3 rachete balistice, acțiune condamnată de același Consiliu, dar și de Statele Unite, Coreea de Sud, Japonia și Singapore, China limitându-se la un „apel la calm și reținere pentru a nu se ajunge la escaladarea tensiunilor”.

În acest sens, președinta Coreei de Sud a profitat de cele două summituri și de câteva întruniri bilaterale cu lideri precum Barack Obama și Shinzō Abe, pentru a susține necesitatea întăririi cooperării internaționale pentru a împiedica evoluția programului nuclear și balistic al Coreei de Nord, fără a menționa despre sistemul antirachetă THAAD, al cărui amplasament în Peninsulă a atras critici din partea Chinei și a Rusiei. În plus, reprezentanții celor 18 state participante au adoptat o declarație de neproliferare, „semn al voinței statelor membre EAS de a răspunde vehement amenințărilor continue cu arme nucleare venite din partea Phenianului”.

Pe lângă aceasta, au mai fost semnate alte două declarații: Declarația EAS privind consolidarea răspunsului la criza migranților și traficului de persoane și Declarația de la Vientiane pentru promovarea dezvoltării infrastructurii în Asia de Est.

Deși ambele reuniuni reprezintă importante instrumente de cooperare regională, lipsa încrederii dintre membri împiedică obținerea unor rezultate optime și exploatarea la maximum a acestui parteneriat. De aceea, în ciuda faptului că ultimele ediții ale ASEAN și EAS au adus câteva modificări pozitive în relația dintre statele din regiune, cele două probleme majore – Marea Chinei de Sud și Coreea de Nord – care ar fi trebuit dezbătute și la care ar fi trebuit să se găsească un răspuns, nu par a-și fi găsit soluția. Dacă în primul caz, s-ar putea admite că s-au înregistrat progrese limitate în vederea soluționării disputei maritime, în cel de-al doilea, lucrurile par a fi rămas la fel, ținând cont de cel de-al cincilea test nuclear efectuat de Phenian, pe 9 septembrie, chiar după încheierea summiturilor.

| 12 septembrie 2016|Categories: Asia de Sud-Est, Geopolitică|Tags: , , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Andreea Zaharia este analist RISAP și absolventă a unui masterat în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Domeniile sale de interes sunt securitatea, relațiile internaționale și cultura coreeană.

Comenteaza