Coreea de Sud și negocierile cu Coreea de Nord

Laurențiu Gagu | 20 iulie 2017
Zona de securitate comună din ... +
Zona de securitate comună din cadrul zonei demilitarizate, văzută din Coreea de Sud -

Coreea de Sud invită la discuții directe pe data de 21 iulie 2017 oficialii Coreei de Nord, cu privire la diminuarea tensiunilor din proximitatea graniței comune dintre cele două state. Aceste animozități sunt antrenate în principal de activitățile militare din ultimele săptămâni ale Phenianului la granița anterior amintită. Deopotrivă, „negocierile vor fi ținute ca și în anul 2015, în Panmunjom”, zona în care în anul 1953 fost încheiat armistițiul care a stopat războiul dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. Obiectivul discuțiilor este legat de scăderea intensității și frecvenței manevrelor militare ale Coreei de Nord. Reducerea mișcărilor militare ar duce la diminuarea tensiunilor dintre cele două state. De asemenea, Coreea de Sud dorește să aducă la „masa tratativelor” și „posibilitatea reîntregirii familiilor separate de războiul dintre cele două state din anul 1950”.

Trebuie subliniat faptul între cele două state nu există semnat un tratat de pace în urma războiului din 1950-1953, ci doar un armistițiu, ceea ce menține, măcar la nivel teoretic, starea de război.

Miza negocierilor din anul 2017 este mult mai ridicată ca cea din 2015. În ultimele luni ale anului 2015, tensiunile dintre cele două state au ajuns la cote maxime după ce Coreea de Sud a acuzat Coreea de Nord pentru explozia unei mine în zona demilitarizată dintre cele două țări, care a dus la rănirea a doi militari sud-coreeni, iar Coreea de Nord a reproșat Sudului mesajele propagandistice emise prin difuzoare de armata sud-coreeană la graniță. În schimb, în anul 2017 „Sudul dorește stoparea transmiterii informațiilor propagandistice, dar și a testelor de rachete balistice intercontinentale din partea Phenianului”. Pe de altă parte, Nordul „mizează pe stoparea exercițiilor comune dintre armata Coreei de Sud și Statele Unite ale Americii”. Totodată, în Coreea de Sud a fost instalat la începutul anului sistemul de apărare antirachetă THAAD, care „are scopul de a intercepta potențialele atacuri ale Coreei de Nord”. Sistemul THAAD nu a generat însă atâtea tensiuni între cele două Coreei, cât între Coreea de Sud și China.

Dacă Seulul se arată interesat de dialog, Norio Maruyama, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Japonia, a declarat cu ocazia unei întâlniri pentru dezvoltare organizată de Națiunilor Unite că „a venit timpul presiunii, nu al dialogului cu Coreea de Nord”. Japonia susține menținerea sancțiunilor impuse Coreei de Nord în urma testelor cu rachete, și critică China și Federația Rusă pentru ineficiența implementării actualului set de sancțiuni economice impuse Coreei de Nord.

În ultimii cinci ani, Phenianul a executat cinci teste nucleare, din care două în anul 2016, iar programul de dezvoltarea nucleară a luat amploare în anul 2011, odată cu venirea la putere a lui Kim Jong-un. Deținerea unei rachete balistice intercontinentale, recent testată de Coreea de Nord, poate furniza Phenianului instrumentele necesare obținerii mai multor concesii de la Statele Unite cu privire la viitoarele negocieri. Impunerea sancțiunilor economice nu ar avea efectul dorit, deoarece Coreea de Nord este foarte izolata și nu este dependentă în nici un fel de interacțiunea cu economia globală, de exemplu. Succesul impunerii sancțiunilor economice asupra Coreei de Nord gravitează în jurul implicării Republicii Populare Chineze întrucât acesta este principalul partener comercial al Nordului, cu care se realizează 90% din comerțul total al Coreei de Nord.

Coreea de Nord poate reprezenta o monedă de schimb pentru China, în ceea ce privește relația SUA-Taiwan-China. Probabil că Republica Populară Chineză va implementa sancțiunile economice împotriva Coreei de Nord, doar dacă SUA va renunța la sprijinul militar pe care îl acordă Taiwanului.

Despre autor:

Laurențiu Gagu este intern RISAP. Domeniile sale de cercetare sunt: analiza de conflict, problematica legată de suveranitatea teritorială din Marea Chinei de Sud, consolidare democratică, dar și flancul estic al UE.

Comenteaza