Coreea de Nord testează prima sa rachetă intercontinentală

Andreea Mandiuc | 11 iulie 2017
Liderul Coreei de Nord, Kim ... +
Liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, urmărind primul test al unei rachete balistice intercontinentale nord-coreene -

4 iulie nu a fost doar ziua națională a Statelor Unite ale Americii, dar și ziua în care Coreea de Nord a făcut un prim test al rachetei create pentru a intimida SUA, al cărui teritoriu ar putea fi lovit de aceasta. Acest nou test a avut loc la doar câteva zile de la întâlnirea președintelui sud-coreean, Moon Jae-in, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, moment în care cei doi au stabilit că sunt deschiși la dialog cu partea comunistă, Coreea de Nord.

Acesta a fost primul test al unei rachete balistice intercontinentale nord-coreene (intercontinental ballistic missile – ICBM). Testul a fost un succes, iar conform cercetătorilor, racheta balistică intercontinentală, cunoscută sub numele de Hwasong-14, ar avea o rază de acțiune de aproximativ 6.700 de km, putând ajunge până pe continentul nord-american, în Alaska. Aceștia au afirmat însă că este puțin probabil ca racheta balistică intercontinentală să poată avea, momentan, o acuratețe a țintei.

Un ICBM este o rachetă cu rază lungă de acțiune, care a fost concepută să poată transporta un focos nuclear. Raza minimă de acțiune a unei rachete, pentru a putea fi considerată a fi un ICBM, este de 5.500 de km. La paradele sale din trecut, Phenianul a prezentat doua tipuri de rachete balistice intercontinentale (KN-08 – cu o rază de acțiune estimată la 11.500 de km și KN-14 – cu o rază de acțiune estimată la 10.000 de km). Niciuna dintre aceste două rachete nu a fost însă testată până acum. Coreea de Nord mai deține 4 tipuri de rachete balistice: Hwasong – 1.000 de km; Pukguksong – 1.000 de km; Nodong – 1.300 de km; Musudan – 3.500 de km.

La scurt timp după testarea rachetei Hwasong-14, postul național de televiziune al Coreei de Nord a prezentat faptul că liderul Kim Jong-un a supravegheat îndeaproape lansarea acesteia. Racheta Hwasong-14 a atins altitudinea de 2.802 km și a zburat 930 de km, timp de 39 de minute, înainte de a atinge punctul stabilit din Marea Japoniei. Conform publicațiilor de presă din Japonia, citate de Yonhap, racheta ar fi aterizat în zona economică exclusivă a țării nipone. Postul nord-coreean a făcut și precizarea incorectă că racheta este capabilă să ajungă „oriunde în lume”, anunțând că ea ar putea să transporte un „focos nuclear puternic și de mari dimensiuni”. Unii experți consideră însă că statul nord-coreean nu ar avea tehnologia necesară să miniaturizeze un focos nuclear, pe care să poată să îl integreze apoi în racheta intercontinentală.

Secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, a descris testul rachetei ca fiind „o nouă escaladare a amenințării pentru Statele Unite, pentru aliații și partenerii noștri și pentru regiune și întreaga lume”.

Pentru a evita un zbor al rachetei pe deasupra teritoriului Japoniei, Coreea de Nord a lansat racheta pe o traiectorie mult mai înaltă, reducând astfel distanța parcursă de aceasta la mai puțin de 1.000 de km, racheta căzând în Marea Japoniei. David Wright, fizician în cadrul organizației Union of Concerned Scientists, a afirmat că pe baza datelor preliminare ale testului, racheta balistică intercontinentală ar putea ajunge la raza de acțiune de 6.700 de km, dacă ar fi lansată pe o traiectorie standard, spre deosebire de traiectoria testului, care a fost aleasă pentru a scurta distanța parcursă. Wright a continuat prin a spune că acest ICBM nu ar putea sa ajungă până în Insulele Hawai sau în alte state ale SUA. Dar, după cum afirma și Jeffrey Lewis, director al Programului de Neproliferare din Asia de Est la Institutul de Studii Internaționale din Middlebury, California, „Coreea de Nord pare să fi făcut un mare progres în ultimul an”.

În urma testului, președintele sud-coreean Moon Jae-in a cerut Consiliului de Securitate să ia măsuri care să ducă la stoparea programului nuclear și balistic nord-coreean, care încalcă rezoluții adoptate în trecut de Consiliul de Securitate al ONU. Directorul de Operațiuni al Statului Major Reunit al Coreei de Sud, Cho Han-Gya, a declarat faptul că „regimul Kim Jong-un se va confrunta cu distrugerea în cazul în care continuă să fie ignorate avertismentele militare și provocările vor continua”.

Coreea de Sud nu este singura țară care dorește oprirea activităților de testate a rachetelor de către Coreei de Nord, alături fiindu-i Japonia și Statele Unite ale Americii. Japonia a spus că „provocările repetate sunt complet inacceptabile”. Totodată, prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe, a declarat că Japonia trebuie să fie puternic unită cu Statele Unite ale Americii și cu Coreea de Sud, pentru a pune presiuni asupra Phenianului. Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, în cadrul unei postări pe rețeaua de socializare Twitter, a întrebat retoric despre Kim Jong-un: „Nu are altceva mai bun de făcut acest om cu viața lui?!”. Trump a pus presiune pe China, aliat economic al Coreei de Nord, să oprească programul nuclear și balistic nord-coreean. De asemenea, ministrul de externe al Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat că „întreaga comunitate internațională trebuie să acționeze, deoarece Coreea de Nord continuă să lanseze în mod ilegal rachete, chiar dacă poporul nord-coreean îndură foametea și sărăcia”.

Rachetele balistice intercontinentale reprezintă cel mai eficient mod de a transporta un focos nuclear la mare distanță, fiind și foarte greu de interceptat. Dezvoltarea cu succes a acestora poate transforma un stat dintr-o amenințare regională într-una globală. În cazul Coreei de Nord, dezvoltarea unui ICBM reprezintă un pas important în obiectivul său de a fi capabilă să atace în mod direct Statele Unite ale Americii.

Despre autor:

Andreea Mandiuc este intern RISAP. Domeniile sale de interes sunt relațiile dintre China și Uniunea Europeană, cultura și tradițiile din Indonezia, dar și evoluțiile din Peninsula Coreeană.

Un comentariu

  1. Constantin M 11 iulie 2017 at 11:35 pm - Reply

    Un articol laborios conceput si documentat. Un subiect ce se aflã în permanentã pe masa discutiilor marilor state occidentale. Felicitãri! Andreea si mult succes în continuare.

Comenteaza