La doar o zi de la lansarea unei noi rachete balistice cu rază medie de acțiune de către regimul de la Phenian, prima din acest an, Coreea de Nord avea să fie din nou în centrul atenției, de data aceasta cu ocazia morții fratelui vitreg al liderului nord-coreean Kim Jong-un. Însă, spre deosebire de testul de pe 12 februarie, a cărui efectuare era de așteptat și care nu a produs nicio surpriză, decesul lui Kim Jong-nam a surprins prin imprevizibilitate.
Kim Jong-nam era fratele vitreg al actualului lider și primul fiu al fostului conducător Kim Jong-il. Deși tatăl său a încercat să-i asigure locul pe linia de succesiune la conducerea țării, parcursul său politic avea să fie decis de câteva evenimente majore: plecarea mamei sale în URSS, nașterea fraților săi Jong-chul și Jong-un, educarea lor în spirit revoluționar și apariția unui mic cult al personalității creat în jurul mamei sale vitrege. În plus, școlirea sa la Geneva avea să-l determine să afirme mai târziu că „era un copil capitalist”. Căderea în dizgrație a atins punctul culminant odată cu deportarea sa din Japonia în 2001, unde a încercat să intre cu un pașaport fals al Republicii Dominicane. La scurt timp, Jong-nam a decis să plece în exil în Macao, începând să călătorească frecvent în Singapore și Malaysia, criticând în același timp regimul comunist nord-coreean. Astfel, în 2010, cu ocazia celei de-a 65-a aniversări a Partidului Muncitoresc și cu învestirea lui Kim Jong-un ca viitor lider, Jong-nam avea să declare într-un interviu pentru un post de televiziune japonez că se opunea transmiterii puterii către a treia generație. După moartea tatălui său în 2011, Jong-nam a adoptat un stil de viață și mai discret, susținând că nu-și mai dorește să vorbească despre regimul de la Phenian, însă, în corespondența sa din ianuarie 2012 cu un jurnalist japonez, acesta punea sub semnul întrebării regula succesiunii ereditare și capacitatea actualului lider nord-coreean de a conduce statul comunist.
Călătoria sa de la începutul lunii februarie în Malaysia avea să fie ultima. Pe drumul de întoarcere către Macao, în aeroportul din Kuala Lumpur, în timp ce se afla în fața aparatelor de check-in, Kim Jong-nam a fost distras de către o femeie și atacat de o a doua cu un spray cu otravă. Acesta a reușit să ceară ajutor, însă ambulanța nu l-a mai putut salva, acesta murind în drum spre spital. Inițial au existat dubii cu privire la identitatea victimei, aceasta având asupra sa două acte cu nume diferite. Totuși, curând, autoritățile malaysiene au dispus efectuarea unei autopsii împotriva căreia ambasada Coreei de Nord a protestat, cerând repatrierea corpului victimei. Rezultatele obținute nu au fost făcute publice, dar viceprim-ministrul malaysian a afirmat că repatrierea lui Jong-nam se va face cel mai probabil către familia acestuia și nu către Coreea de Nord, de îndată ce toate investigațiile vor fi încheiate. Între timp, cu ajutorul camerelor de supraveghere din aeroport, poliția a reușit să le prindă și să le rețină pe cele două femei cu pașaport vietnamez, respectiv indonezian, precum și pe prietenul malaysian al uneia dintre acestea. Duminică, 19 februarie, în cadrul unei conferințe de presă, inspectorul general adjunct al poliției malaysiene anunța că un suspect nord-coreean a fost de asemenea arestat vineri și că alți 7 sunt căutați, dintre care 4 persoane de cetățenie nord-coreeană. Acestea din urmă ar fi sosit separat în Malaysia în ultimele două săptămâni și s-ar fi întors la Phenian imediat după atac, folosind rute diferite.
Ce intrigă poate cel mai mult sunt motivele și autorul moral din spatele asasinatului, necunoscute în momentul de față. O ipoteză vehiculată este aceea că mafia din Asia de Sud-Est ar fi fost implicată, ținând cont de pasiunea lui Jong-nam pentru jocurile de noroc și de numeroase sale legături cu comunitatea nord-coreeană din străinătate.
În același timp, acesta era cunoscut drept un critic al regimului nord-coreean și al fratelui său și un susținător al necesității de reformare economică în Coreea de Nord. Astfel, plecând de la tentativa de asasinat a lui Jong-nam din 2012, cât și de la executarea în 2013 a unchiului lui Kim Jong-un din ordinul liderului comunist, mai multe oficialități sud-coreene consideră că evenimentul reprezintă de fapt ducerea la îndeplinire de către cadre ale Partidului Comunist a unui ordin de execuție mai vechi al conducerii de la Phenian.
De cealaltă parte, presa nord-coreeană s-a limitat la a anunța moartea lui Kim Jong-nam abia la 4 zile de la incident, fără a oferi alte detalii. În ce privește China, țara care i-a oferit protecție pentru mai mult de 15 ani, aceasta a transmis prin ministrul său de externe că, pentru moment, urmărește desfășurarea anchetei. Dincolo de declarația rezervată, acest eveniment are toate șansele să înrăutățească relația dintre Phenian și Beijing, dacă se dovedește că asasinarea lui Kim Jong-nam a fost ordonată de către liderul comunist. În ciuda dezvoltării continue de către statul nord-coreean a programului său balistic și nuclear, fapt ce a determinat comunitatea internațională să adopte sancțiuni împotriva sa, conducerea chineză a susținut întotdeauna necesitatea unui dialog între regimul lui Kim Jong-un și blocul occidental, adoptând o atitudine pasivă. Pare însă că Beijing a început să cedeze în fața presiunilor internaționale, întrucât a anunțat sâmbătă, 18 februarie, că importul de cărbune din Coreea de Nord va fi suspendat până la sfârșitul acestui an, o lovitură grea dată regimului de la Phenian pentru care cărbunele reprezintă principala materie de export.
Moartea lui Kim Jong-nam pare să fi afectat și relația dintre Malaysia și Coreea de Nord, prima fiind de fapt unul din puținele state apropiate de regimul lui Kim Jong-un. Dedicate aflării adevărului din spatele asasinatului, autoritățile malaysiene au rămas reținute în furnizarea de informații către mass-media, declarând că încearcă să aducă cu mandat cei 4 suspecți nord-coreeni care au părăsit țara și că o nouă expertiză medico-legală a fost dispusă, concluziile celei dintâi fiind neconcludente. Conducerea de la Kuala Lumpur și-a atras în schimb critica Phenianului care, prin vocea ambasadorului său în Malaysia, a declarat că nu va recunoaște rezultatele autopsiei întrucât aceasta se realizează în lipsa acordului său și fără participarea unor oficiali nord-coreeni. Declarația diplomatului nord-coreean, potrivit căreia țara sa „va răspunde ferm mișcărilor forțelor ostile care încearcă să defăimeze imaginea republicii prin politizarea incidentului” și că va da în judecată Malaysia în fața unui tribunal internațional, este una extrem de dură, ținând cont că aceasta reprezintă unul din principalii parteneri comerciali ai statului comunist, oferind în plus facilități de călătorie nord-coreenilor. Ca urmare, Malaysia l-a convocat pentru discuții pe ambasadorul nord-coreean, rechemându-și în același timp reprezentantul de la Phenian.
Astfel, dacă, în absența unor informații concrete legate de caz, asasinarea lui Kim Jong-nam – fratele vitreg al liderului nord-coreean – a reușit să capteze atenția publicului și a presei internaționale, dar și să afecteze semnificativ relațiile diplomatice dintre patru state (China, Malaysia, Coreea de Nord, Coreea de Sud), rămâne de urmărit dacă rezultatele investigațiilor vor spori și mai mult tensiunile din zonă.
Comenteaza