Coreea de Nord și jocul său nuclear

Andreea Brînză | 10 septembrie 2017
Testarea bombei cu hidrogen Castle ... +
Testarea bombei cu hidrogen Castle Bravo, de către SUA, în 1954 -

Amenințările cu „foc și furie” venite din partea lui Donald Trump la adresa Coreei de Nord par a fi trecut neobservate de către liderul coreean Kim Jong-un, care tocmai a testat o nouă bombă nucleară și se pregătește de noi teste balistice.

Al șaselea test nuclear din palmaresul Coreei de Nord și primul din timpul mandatului lui Trump, testul nuclear de pe 3 septembrie a fost important prin natura sa: a fost vorba de o bombă cu hidrogen, care la detonare a avut suficientă forță încât a reușit să provoce un cutremur de 6,3 grade. Puterea testului a fost de 6 ori mai mare decât cea a testului întreprins în 2016, care a provocat un cutremur de 5 grade. Spre deosebire de al patrulea test, din ianuarie 2016, despre care nord-coreenii spuneau că a fost detonarea unei bombe cu hidrogen, dar în legătură cu care cercetătorii erau sceptici, acest ultim test pare a se încadra tiparelor unei bombe cu hidrogen, datorită forței eliberate. Aceasta a fost atât de mare încât testul a fost urmat de un nou cutremur de 4,1 grade, care pare a fi fost cauzat de surparea unui tunel, ca urmare a forței exploziei nucleare. Cercetătorii chinezi chiar au adus în discuție posibilitatea surpării muntelui unde Coreea de Nord efectuează teste nucleare și eliberarea în atmosferă a unui cantități importante de radiații.

Noul test nuclear al Coreei de Nord se leagă de progresele realizate în programul balistic al țării. După testarea în luna iulie a primei sale rachete balistice intercontinentale (intercontinental ballistic missile – ICBM), capabile să atingă costa de vest a SUA, Coreea de Nord pare că se pregătește de un nou test de ICBM. Unii analiști au văzut în aniversarea a 69 de ani de la fondarea Republicii Populare Democrate Coreene, de pe 9 septembrie, un prilej bun pentru Coreea de Nord de a-și mai flexa mușchii și de a realizat un nou test. Anul trecut, Coreea de Nord a marcat fondarea statului printr-un test nuclear, iar anul acesta, ziua Statelor Unite, de pe 4 iulie, a fost „sărbătorită” prin lansarea primei rachete balistice intercontinentale nord-coreene. Cotidiene au devenit lansările de rachetă de rază scurtă sau medie, ca răspuns la exerciții militare întreprinse de Coreea de Sud și SUA sau la diferite evenimente ce au loc în Asia de Est. Anul acesta însă, Coreea de Nord a ales să comemoreze pașnic cei 69 de ani ai săi, fără niciun test.

Combinația dintre testul nuclear al unei bombe cu hidrogen și cel al unei rachete balistice intercontinentale se îmbină perfect în puzzle-ul programului balistic coordonat de Kim Jong-un. Mai exact, Coreea de Nord a anunțat, în urma testului nuclear, că are capacitatea de a miniaturiza o bombă nucleară cu hidrogen pentru a fi pusă pe o rachetă balistică intercontinentală, acutizând tot mai mult criza nucleară din Peninsula Coreeană.

Capacitatea de a miniaturiza o bombă cu hidrogen în tandem cu dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale îi dă Coreei de Nord o forță destructivă imensă, fiind aproape de a avea capacitatea de a distruge orașe americane. Kim Jong-un chiar a inspectat de curând o bombă cu hidrogen care ar putea fi alăturată unei rachete balistice intercontinentale. Bomba pare a fi una cu hidrogen, cu două secțiuni, cea primară cu fisiune nucleară, iar cea secundară cu fuziune nucleară, sub forma unei coji de arahidă, despre care experții au confirmat că poate fi amplasată pe o rachetă balistică intercontinentală.

Scopul principal al Coreei de Nord este să-și dezvolte arsenalul nuclear astfel încât să poată atinge teritoriul Statelor Unite, principalul inamic al Coreei de Nord. În acest sens, Phenianul a amenințat SUA că va lansa patru rachete care să cadă în apropiere de insula Guam, ce aparține Statelor Unite. Nordul a amânat până la urmă acest plan, dar a mai lansat o rachetă balistică de rază medie care a zburat deasupra Japoniei. Această acțiune a Coreei de Nord la adresa Japoniei pare a fi o tatonare asemănătoare celor în care testa răspunsul Japoniei la lansarea de rachete care picau în Zona Economică Exclusivă (EEZ) a statului nipon. Cum reacția Japoniei a fost una doar la nivel de discurs, Coreea de Nord a continuat șirul testelor de rachete care aterizau în EEZ-ul japonez. Același lucru par a-l avea în gând nord-coreenii și cu testarea rachetelor care zboară deasupra Japoniei: să vadă cum reacționează statul japonez la o astfel de acțiune. Cum rachetele pe care Coreea de Nord le-ar lansa către SUA ar trebui să traverseze Japonia, testarea reacției statului nipon este un prim pas către lansarea rachetelor promise Guamului sau coastei americane.

Ca răspuns la recentul test nuclear, ONU a mai impus o nouă serie de sancțiuni. Cea mai importantă prevedere a noilor sancțiuni este stoparea exporturilor de textile ale Coreei de Nord, care au devenit în ultimii ani o sursă importantă de venituri pentru Phenian.

Dar sancțiunile impuse de ONU nu par a-l struni pe liderul nord-coreean, care amenință SUA că va plăti prețul binemeritat. Acum, declarațiile lui Donald Trump, privind un posibil conflict armat în peninsulă, și sancțiunile impuse de mediul internațional nu mai au suficientă forță pentru a crea frică în rândul nord-coreenilor, care se simt protejați de bombele lor nucleare.

În plus, lipsa unei uniformități în declarații a liderilor americani, cât și dintre SUA și aliații săi din Asia de Est, precum Coreea de Sud, transmite un mesaj de dezbinare și lipsă de forță. Dacă Donald Trump tot amenință Coreea de Nord cu izbucnirea unui conflict în regiune, liderul sud-coreean, Moon Jae-in, speră la o rezolvare pașnică a conflictului care a escaladat la cote maxime în ultimele luni.

În pofida tuturor dificultăților și sancțiunilor, planul lui Kim Jong-un de a transforma Coreea de Nord într-o putere nucleară pare a deveni realitate pe zi ce trece. În tot acest timp, neputința statelor ONU le transformă în simpli spectatori ai succesului lui Kim și ai ascensiunii unei noi puteri nucleare: Coreea de Nord.

Despre autor:

Andreea Brînză este cercetător în cadrul RISAP. Domeniile sale de interes sunt legate de geostrategia, geopolitica și geoeconomia regiunii Asia-Pacific, în special cele ale Chinei.

Comenteaza