Coreea de Nord și dosarul nuclear iranian

Marilena Veronica Ene | 30 iulie 2015
Steaguri ale Coreei de Nord ... +
Steaguri ale Coreei de Nord fluturând -

Este posibil ca în viitor Coreea de Nord să urmeze exemplul Iranului și să negocieze cu SUA?

Săptămâna trecută, ministrul de externe nord-coreean a declarat pentru KCTV (Korean Central Television – televiziunea oficială de stat) că Republica Populară Democrată Coreeană nu este interesată în a purta un dialog similar cu cel dintre SUA și Iran, în ceea ce privește armamentul nuclear.

Statele Unite și alte cinci mari puteri au încheiat în această lună o înțelegere istorică cu Iran, în urma căreia Iran a fost de acord să-și reducă anvergura programului nuclear în schimbul diminuării sancțiunilor economice.

Acordul cu Iran a fost o mare victorie politică pentru președintele american Barack Obama, care a promis că pe parcursul mandatului său va încerca să negocieze cu inamicii istorici, inclusiv cu Phenianul.

Acordul s-a bazat pe renunțarea la sancțiunile economice impuse de Uniunea Europeană, SUA și ONU asupra Iranului, sancțiuni ce au dus la destabilizarea economiei statului. Coreea de Nord se află într-o situație similară, SUA, UE și ONU impunând sancțiuni economice severe din cauza programelor de testare și dezvoltare a rachetelor nucleare și balistice.

Ministrul nord-coreean a declarat însă cu înverșunare: „Nu are sens să comparăm situația noastră cu cea a Iranului, deoarece noi am fost tot timpul supuși ostilităților armatei americane – exerciții militare masive și grave amenințări nucleare. Nu avem niciun interes să purtăm un asemenea dialog în urma căruia în mod unilateral ar trebui să reducem sau să renunțăm la armamentul nuclear.”

Programul nuclear nord-coreean este mult mai avansat decât cel de la Teheran. Regimul de la Phenian a realizat până în prezent trei teste nucleare și mulți specialiști cred că nord-coreenii dețin deja câteva bombe nucleare, deși numărul acestora este nesigur.

Unul dintre cei mai importanți negociatori ai Departamentului de Stat al SUA, Wendy Sherman, a declarat că speră ca unul din efectele acordului cu Iran să fie și demararea unui proces de negociere cu statul nord-coreean: „Acordul cu Iran demonstrează că un stat poate depăși izolarea și sancțiunile și poate deveni astfel o parte a comunității globale, pe cale pașnică. Sper ca acest acord să pună pe gânduri conducerea de la Phenian și să-i determine să renunțe la calea periculoasă pe care o urmează în prezent.”

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a declarat că Iranul ar putea fi o referință pozitivă pentru Coreea de Nord: „Iran a demonstrat că problematica nucleară poate fi rezolvată prin negocieri.”

Autoritățile nord-coreene sunt însă de altă părere: „Suntem în mod cert o putere nucleară, iar puterile nucleare au propriile interese. Republica Populară Democrată Coreeană nu dorește să devină marioneta americanilor la masa negocierilor!”, a mai declarat ministrul de externe de la Phenian.

Regimul Kim s-a manifestat întotdeauna împotriva exercițiilor militare desfășurate de armata americană și de cea sud-coreeană în partea de sud a peninsulei, privind aceste exerciții ca pe o pregătire pentru o posibilă invazie a Nordului.

Discuțiile multilaterale demarate în încercarea de a convinge regimul nord-coreean să renunțe la programul nuclear au încetat în 2009. Eforturile s-au dovedit inutile, 3 ani mai târziu, Coreea de Nord anunțând planurile pentru lansarea unui satelit, la doar șase săptămâni după ce a fost de acord cu un plan de încetare a cercetărilor nucleare. Un an mai târziu a fost detonat un al treilea dispozitiv nuclear.

Diplomații americani și sud-coreeni au încercat de-a lungul timpului să convingă autoritățile nord-coreene să reia dialogul cu organizațiile internaționale, dar regimul lui Kim Jong Un nu a prezentat niciun interes pentru astfel de discuții.

Idealul regimul lui Kim Jong Un rămâne acela de a transforma Coreea de Nord în una din marile puteri ale lumii, prin deținerea și perfecționarea armamentului nuclear.

Despre autor:

Marilena Veronica Ene este fostă colaboratoare RISAP. Principalele ei domenii de interes sunt relațiile internaționale, geopolitica, diplomația culturală, domeniul dezvoltării și politica est asiatică, iar principala sa regiune de interes este Peninsula Coreeană.

Comenteaza