Uniunea Europeană și Japonia împărtășesc aceleași preocupări globale de securitate, sociale și de mediu, lucru exemplificat și de aplicarea parțială, de la 1 februarie, a Acordului de Parteneriat Strategic dintre cele două. Printre numeroasele sale clauze se numără și un articol dedicat combaterii încălzirii globale, UE și Japonia angajându-se să colaboreze în această misiune. Importanța combaterii încălzirii globale pentru Bruxelles și Tokyo este relevata și de includerea, în Acordul de Parteneriat Economic UE-Japonia, a unei referințe la angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris din 2015. Acordul UE-Japonia este primul acord de liber schimb care face o astfel de referință la Acordul de la Paris.
Privind din perspectiva luptei împotriva schimbărilor climatice, aceste acorduri reprezintă un prim pas și încurajează cele două părți să își împărtășească experiențele legate de tranziția către o economie și o societate cu emisii scăzute de carbon și rezistente la schimbările climatice.
Acordul de Parteneriat Economic UE-Japonia (Economic Partnership Agreement – EPA) reprezintă cel mai mare acord negociat de Uniunea Europeană până acum, creând o zonă de liber schimb comercial și de facilitare a investițiilor reciproce, ce cuprinde peste 600 de milioane de persoane și o treime din PIB-ul global. Acest acord a intrat oficial în vigoare începând cu data de 1 februarie 2019, el constând în eliminarea a numeroase bariere tarifare și netarifare și deschiderea pieței nipone, alcătuite din aproximativ 127 de milioane de consumatori, către exporturi agricole europene și, în același timp, intensificarea oportunităților de export pentru UE în alte sectoare.
Acordul prezintă cele mai înalte standarde de protecție a forței de muncă, a mediului și a consumatorului. Atât UE, cât și Japonia se angajează să nu reducă aceste standarde pentru atragerea de investiții și comerț. Conform acordului, cele două vor „«coopera pentru promovarea unei contribuții pozitive a comerțului» cu privire la tranziția către emisii de gaze cu efect de seră reduse și o dezvoltare rezistentă la schimbările climatice”. EPA conține un capitol întreg dedicat dezvoltării durabile și a comerțului, numit Obligații Internaționale, capitol ce cuprinde angajamentul Japoniei și al UE de a implementa într-un mod eficient obligațiile legate de forța de muncă și de mediul înconjurător. Astfel, ambele își iau angajamentul de a implementa obligațiile impuse de acordurile multilaterale cu privire la mediul înconjurător, acorduri precum: Convenția Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCC); Acordul de la Paris; Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES) și Convenția pentru Diversitate Biologică (CBD). Același capitol subliniază că Japonia și UE se angajează și în următoarele îndatoriri: conservarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale; protecția biodiversității; combaterea comerțului ilegal cu specii sălbatice de faună; gestionarea durabilă a pădurilor și a pescuitului; lupta împotriva defrișărilor ilegale și descurajarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (IUU).
Pe scurt, acest acord este crucial, deoarece reprezintă primul acord comercial negociat de Uniunea Europeană care să conțină angajamentul concret la obiectivele stabilite în Acordul de la Paris, printr-o „acțiune climatică ambițioasă” și care să conțină recunoașterea de către cei doi actori a importanței Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, stabilite de Națiunile Unite în 2015. Simultan cu intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE-Japonia (EPA) în februarie 2019, conținutului Acordului de Parteneriat Strategic UE-Japonia (Strategic Partnership Agreement – SPA) se aplică în majoritate cu titlu provizoriu. Acordul de Parteneriat Strategic UE-Japonia a fost primul acord-cadru bilateral între Japonia și UE, ce întărește parteneriatul dintre cei doi actori prin promovarea cooperării politice și a acțiunii comune pe mai mult de 40 de arii de interes, incluzând și schimbare climatică.
Cele două acorduri conțin toate elementele cheie ale strategiei UE pe termen lung cu privire la dezvoltarea sustenabilă. Strategia europeană are ca obiectiv central obținerea unei economii europene competitive, dar neutră din punct de vedere al impactului asupra climei pană în anul 2050, prin două modalități principale: reducerea definitivă a emisiilor de gaze cu efect de seră și reducerea definitivă a emisiilor de dioxid de carbon. Atingerea acestui obiectiv vizează șapte arii ale economiei: „eficiența energiei; implementarea energiei regenerabile; dezvoltarea industriilor competitive; rețeaua de infrastructură; agricultură și silvicultură; captarea și stocarea carbonului”.
Atingerea unui astfel de obiectiv îndrăzneț, pentru 2050, pune Uniunea Europeană în fața unui prim pas: atingerea obiectivelor propuse pentru 2030, printre care scăderea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Strategia UE pe termen lung este un plan eficient ce vizează mai multe arii ale economiei, scenarii posibile pentru decarbonizarea economiei, dar, în același timp, poate întâmpina dificultăți în implementarea completă a programului. Tranziția către obiectivul zero emisii va pune țări ale Uniunii Europene în fată unor dificultăți majore: meserii precum mineritul vor dispărea, urmarea fiind crearea unui număr de șomeri cărora le va fi dificil să se recalifice în noile industrii, precum cea a energiei regenerabile, care necesită forță de muncă înalt calificată. O altă dificultate poate apărea în cadrul țărilor în dezvoltare, unde obiective precum zero emisii ar putea afecta pe viitor dezvoltarea economică, obiectivul fiind greu realizabil.
În anul 2020, strategia Uniunii Europene pe termen lung privind schimbările climatice urmează să fie oficial depusă spre aprobare în cadrul Convenției Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCC). Din punct de vedere global, Uniunea Europeană se află în fruntea luptei împotriva schimbării climatice. Conform Ambasadoarei Uniunii Europene în Japonia, Patricia Flor, Uniunea și în special Comisia Europeană încurajează Japonia să intensifice implementarea unei strategii care să permită creșterea economică, simultan cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a gazelor cu efect de seră.
Pe 17 ianuarie 2019, Delegația Uniunii Europene din Tokyo a organizat un seminar despre strategiile pe termen lung privind lupta împotriva schimbării climatice. Cu ocazia acestui eveniment, UE și Japonia și-au reafirmat poziția de cooperare în construirea unei strategii comune împotriva schimbărilor climatice și și-au prezentat strategiile pe termen lung cu privire la schimbările climatice pană în anul 2050.
Strategia domestică a Japoniei împotriva schimbării climatice are obiective asemănătoare ca cele prezente în acordurile specificate mai sus și este la fel de ambițioasă ca cea a Uniunii Europene. În cadrul acestei strategii, un rol aparte îl au autoritățile locale. Kaoru Magosaki, directorul Diviziei Schimbării Climatice din cadrul Ministerului de Afaceri Externe al Japoniei, a nominalizat prefectura Nagano și orașul Yokohama, ca exemple pozitive pentru inițiative privind decarbonizarea economica și salvarea energiei la nivel local. Conform lui Kaoru Magosaki în linii mari, strategia pe termen lung a Japoniei se sprijină pe trei aspecte principale: încurajarea finanțării inițiativelor privind abordarea schimbărilor climatice; încurajarea și intensificarea colaborărilor dintre sistemul privat și public având ca urmare crearea de inovații tehnologice revoluționare și continuarea și susținerea investițiilor private. Această abordare simultană pe trei planuri va conduce la realizarea unui „cerc virtuos” între mediul înconjurător și dezvoltare pană în anul 2050. Conform directorului Fundației Japoneze „Renewable Energy Foundation”, Teruyuki Ohno, pentru atingerea obiectivului reducerii emisiilor de gaze, guvernul trebuie să formuleze o viziune clară, pe care să o promoveze societății și care să cuprindă consolidarea măsurilor de reducerea a emisiilor de carbon domestice și introducerea unei taxe pe carbon. Întrucât anul acesta Japonia deține președenția Sumitului G20, care va avea loc în luna iunie, aceasta va trebui să adopte un rol de lider în promovarea acțiunilor împotriva schimbărilor climatice la nivel global.
Așa cum arată tratatele recent semnate și seminariile bilaterale, există numeroase posibilități de cooperare și realizare a unor acțiuni comune între UE și Japonia în lupta împotriva schimbărilor climatice, luptă ce vizează toate nivelurile pe plan național și regional.
Comenteaza