Cooperarea trilaterală Rusia-Coreea de Nord-Coreea de Sud

Maria Vlădoescu | 11 octombrie 2018
Podul Russky din Vladivostok, în ... +
Podul Russky din Vladivostok, în estul Rusiei, finalizat în 2012, cu ocazia summitului APEC găzduit în oraș -

În 2015, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, înființa prin decret prezidențial Forumul Economic din Est, mecanism de cooperare, dezbatere și elaborare de strategii între Rusia și state din zona Asia-Pacific. Desfășurat, ca în fiecare an, la Vladivostok, forumul din acest an a marcat însă două absențe notabile. Pregătindu-se pentru întâlnirea de la Phenian, atât Moon Jae-in cât și Kim Jong-un au ales să nu participe la discuțiile organizate în 11-13 septembrie, cele două țări fiind reprezentate prin delegații de oficiali. Pentru Coreea de Sud a fost pentru prima dată în ultimii trei ani când președintele țării nu a luat parte la discuțiile din Vladivostok. Pentru Kim Jong-un însă ar fi fost prima vizită în Rusia după preluarea mandatului, în contextul în care mai multe delegații rusești în Phenian și mesaje de la Moscova i-au transmis acestuia, în ultima perioadă, intenția președintelui Putin pentru discuții bilaterale.

Chiar și în aceste condiții, perspectivele de la Vladivostok par să anunțe atitudini optimiste privind reluarea proiectelor trilaterale comune. Reprezentatul Gazprom a anunțat reîntoarcerea la ideea unei conducte trans-coreene încă din iunie, proiectul unificării sistemelor de căi ferate pare de asemenea a fi readus în discuție, iar ministrul rus al energiei a discutat despre o posibilă furnizare de electricitate către Coreea de Nord, ca parte a unui program destinat și Japoniei, respectiv Coreei de Sud.

Inițiativele nu sunt însă noi, discuțiile despre acestea avându-și originea în reorientarea Moscovei privind Asia de Nord-Est de la sfârșitul anilor ՚90, respectiv în contextul internațional din al doilea deceniu al anilor 2000.

După pierderea oricărei posibilități de implicare unilaterală în Peninsula Coreeană, ca urmare a monopolului SUA prin gestionarea primei crize nucleare nord-coreene, la începutul anilor 2000, Federația Rusă a revenit în afacerile coreene, în contextul schimbării conducerii de la Moscova și al cooperării inter-coreene promovate de președintele sud-coreean Kim Dae-jung. După o serie de întâlniri bilaterale între Putin și Kim Jong-il, au fost încheiate mai multe acorduri economice și de colaborare, inclusiv un proiect feroviar care să lege Trans-siberianul cu o Cale Ferată Trans-coreeană și cu Trans-manciurianul, pentru a facilita transportul încărcăturilor în Europa.

Inițial a fost vorba de un proiect ambițios, menit să conecteze al cincilea cel mai mare port comercial din lume, Busan, cu cea mai lungă linie ferată spre Europa, scurtând timpul de transport de aproape trei ori, comparativ cu cel pe mare. Dar evoluția problemelor de securitate și încheierea politicii de cooperare inter-coreeană a condus în final la reducerea proiectului la unul ruso-nord-coreean. Astfel, în 2008, a fost lansat cel mai mare proiect de investiții străine (rusești) în Coreea de Nord, sub forma căii ferate Khasan-Rason. Renovarea și operaționalizarea a 54 de kilometri de cale ferată, între punctul de graniță cu Rusia și portul Rason a fost realizată până în 2013-2014, când inițiativele de colaborare între Rusia și Peninsula Coreeană începuseră să se intensifice.

Apoi, în contextul promovării unei politici de „întoarcere spre Est” (2010) și al sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană după criza din Crimeea, s-au accelerat negocierile privind proiectele construirii unei conducte de gaz trans-coreene și conectării rețelelor electrice dintre cele trei state.

Debutând la începutul anilor 2000, ca urmare a căderii programului KEDO de construire a unor centrale nucleare pentru suplimentarea nevoilor energetice nord-coreene, negocierile privind conducta de gaz au încetinit pe fondul primelor teste nucleare ale Nordului. Negocierile au fost reluate începând cu 2011, când compania Gazprom a semnat cu Seulul o foaie de parcurs pentru construirea unei conducte de gaz spre Coreea de Sud, care să tranziteze statul nord-coreean. De asemenea, în condițiile ștergerii de către Federația Rusă a 90% din datoria Phenianului către Moscova, restul de 10% a urmat a fi reinvestit în dezvoltarea statului asiatic, inclusiv prin proiectul de suplimentare cu resurse energetice. Apoi, mult mai recent, în privința conectării rețelelor de electricitate, pe de o parte a fost încheiat un protocol între partea rusă și cea nord-coreeană în 2015, în timp ce Rusia este parte a unui proiect de conectare a rețelelor de electricitate, alături de Coreea de Sud, Japonia și China.

Alături de inițiativele de cooperare, în ultimii ani, discuțiile au continuat în sfera investițiilor care să le susțină. Guvernele de la Moscova și Seul au creat o Platformă de Investiții ruso-coreeană, iar în 2015 Rusia și Coreea de Nord au stabilit un Consiliu de Afaceri în cadrul Camerei de Comerț a Federației Ruse.

Park Geun-hye, fosta președintă a Coreei de Sud, vizitând Rusia cu ocazia Summitului G-20 din 2013
Park Geun-hye, fosta președintă a ... +
Park Geun-hye, fosta președintă a Coreei de Sud, vizitând Rusia cu ocazia Summitului G-20 din 2013 -

Cu toate acestea, pentru a trece de la formatul dezbaterilor din ultimele două decenii și a lua o formă practică, proiectele trilaterale trebuie să se bucure deopotrivă de un interes real și susținere politică în cele trei state, precum și de un climat sigur, stabil în peninsulă. Aici intervine rolul evoluțiilor politice și contactelor bilaterale din ultimul an.

După o perioadă de instabilitate politică și de securitate, venirea în 2017 la Casa Albastră a lui Moon Jae-in, programul său politic, reluarea cooperării inter-coreene, summiturile și contactele bilaterale din ultima jumătate de an par a fi readus pe birourile decidenților de la Moscova, Phenian și Seul programele economice comune.

Mai întâi, pentru a pune în aplicare viziunea președintelui sud-coreean pentru cooperarea economică regională, „Noua politică nordică”, a fost înființat în iunie 2017 Comitetul prezidențial pentru cooperarea economică în Nord. Apoi, în completarea acestuia, tot pentru promovarea cooperării trilaterale Rusia-Coreea de Nord-Coreea de Sud, în cadrul participării sale la Forumul Economic de la Vladivostok de anul trecut, președintele Moon a lansat o nouă strategie de colaborare (9-BRIDGE Strategy). Printre cele 9 domenii propuse în cadrul acesteia, s-au regăsit planul conductei de gaz, cel al legăturilor feroviare sau al generării de electricitate, dar și construcția/modernizarea porturilor din Extremul Orient, crearea unui complex industrial prin participarea celor trei state sau Ruta Nordică. Însă în contextul discuțiilor privind extinderea sancțiunilor asupra Phenianului, participarea acestuia la discuțiile de cooperare a fost mai redusă anul trecut.

Reorientarea politică nord-coreeană a avut loc odată cu mutarea atenției dinspre programul nuclear către economie și reluarea relațiilor inter-coreene la începutul anului, conducând în primul rând la intensificarea contactelor bilaterale. Înainte de întâlnirea celor doi lideri coreeni, o delegație rusă la Phenian a discutat despre reluarea unui proiect din 2015 pentru construirea unui pod pentru transportul rutier peste râul Tumen, la granița celor două state.

După întâlnirea de la Panmunjom, înainte de summitul dintre Kim și Trump, ministrul de externe al Federației Ruse, Sergey Lavrov, s-a întâlnit cu liderul nord-coreean, amintindu-i de susținerea rusă pentru proiectele economice trilaterale și invitându-l în Rusia. Apoi, ca urmare a summitului de la Singapore, între 21 și 23 iunie, președintele sud-coreean a efectuat o vizită în Federația Rusă, prima a unui șef de stat sud-coreean după 1999, invitându-l la rândul său pe Vladimir Putin la Seul.

Urmărind întărirea relațiilor economice și discuții cu președintele rus, cât și la nivel de ministere, în privința proiectelor energetice, de transporturi, investiții sau a unui viitor acord bilateral de liber schimb, vizita a avut și un rezultat practic. Producătorul rus de gaz natural Novatek a încheiat cu Kogas, companie sud-coreeană de stat, un memorandum de înțelegere pentru o viitoare participare a acesteia la proiectul ARCTIC LNG 2, destinat construirii a trei instalații de lichefiere a gazului natural, în apropierea peninsulei Gydan din Nordul Siberiei.

În plan diplomatic, în cele două luni premergătoare Forumului de la Vladivostok, câteva constante au putut fi observate. Phenianul s-a concentrat asupra relației cu SUA și încercării de a obține un document de încheiere formală a Războiului Coreean, respectiv garanții de securitate. Seulul a susținut constant o retorică de promovare a cooperării trilaterale, iar Moscova a căutat să obțină prezența lui Kim Jong-un la un summit cu președintele rus, asigurând continuitatea cooperării economice a celor trei state.

Luând în considerare întâlnirile liderului nord-coreean cu președintele chinez (trei), cu Moon Jae-in (trei) și summitul de la Singapore, cu Trump, absența lui Kim de la discuțiile cu Vladimir Putin ar putea sugera lipsa de interes a Coreei de Nord pentru cooperarea cu Moscova și transformarea colaborării trilaterale într-una bilaterală: Rusia-Coreea de Sud. Această opțiune ar putea părea însă irațională, din moment ce implicarea în proiecte cu Rusia și Coreea de Sud ar fi în avantajul Phenianului. Spre exemplu, planul conectării unei rețele feroviare cu Trans-siberianul ar poziționa Coreea de Nord „într-un nod critic/esențial pentru conectarea Asiei de Est cu Centrul și Estul Europei”.

Spre deosebire de cooperarea economică inter-coreeană de tipul Complexului Industrial din Kaesong, care nu a descurajat dezvoltarea programului nuclear și a tensiunilor din peninsulă, proiectele trilaterale ar crește importanța strategică a Coreei de Nord. Pentru Rusia și China ar fi o garanție că nu vor trebui să facă față unui viitor conflict militar sau unei crize de prăbușire a regimului și unor valuri de imigranți. După atingerea obiectivelor programului nuclear, Phenianul nu mai găsește necesară expunerea arsenalului nuclear și balistic în parade, în prim-plan trecând cea de-a doua componentă a politicii lui Kim, de care trebuie să țină cont pentru a preveni un colaps al propriului regim: dezvoltarea economică.

Kim Jong-un și Moon Jae-in trecând granița intercoreeană
Kim Jong-un și Moon Jae-in ... +
Kim Jong-un și Moon Jae-in trecând granița intercoreeană, cu ocazia summitului de la Panmunjom din aprilie 2018 -

Lipsa lui Kim Jong-un de la Forumul din Vladivostok nu reprezintă un pas înapoi de la cooperarea cu Moscova, dar poate însemna că Phenianul înțelege să-și rezolve mai întâi problemele de securitate și să înlesnească regimul de sancțiuni prin contacte cu principalii actori din peninsulă. Prin urmare, liderul nord-coreean a avut, imediat după forum, un al treilea summit cu omologul său din sud și se pare că țintește și o a doua întâlnire cu Donald Trump.

În timp ce Nordul a deschis biroul comun de legătură cu Sudul, în Kaesong, iar delegația nord-coreeană de la Vladivostok și-a exprimat intenția deschiderii unui birou comun de comerț în regiunea rusă Prymorye, Moscova pare de asemenea să fi înțeles rațiunile temporizării vizitei lui Kim. Înainte de a continua discuțiile privind proiectele comune, Coreea de Nord trebuie să facă față presiunii regimului internațional de sancțiuni.

Înainte de a duce negocieri despre viitoare proiecte economice, așa au făcut-o în ultimele două decenii, Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate, ar putea acționa în sensul ridicării sancțiunilor. Deschiderea primei agenții nord-coreene de turism în Moscova sau înlocuirea conexiunii de internet a Coreei de Nord prin intermediul Chinei cu una oferită de Rusia pot fi inițiative lăudabile pentru întărirea legăturilor între cele două state, dar nu oferă siguranța economică și politică pe care ar aduce-o de exemplu înlesnirea regimului de sancțiuni.

Astfel, dincolo de retorica referitoare la menținerea sancțiunilor sau de apărarea împotriva acuzațiilor de subminare a coeziunii internaționale, adjunctul ministrului rus de externe, Igor Morgulov, a vorbit la Forumul de la Vladivostok despre problema sancțiunilor. Ca urmare, în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate al ONU, de la sfârșitul lunii septembrie, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a propus oferirea unor scutiri, excepții de la sancțiuni, care să-i permită Coreei de Nord să se implice în proiecte economice în colaborare cu alte state. De exemplu, lansarea unor investiții în infrastructură sau energie ar fi, în viziunea ministrului de externe rus, interpretate de către Phenian ca semnale pozitive, măsuri de reciprocitate care să încurajeze pașii spre renunțarea la armele nucleare. Propunerea a întâmpinat opoziția americană, a aliaților SUA și mai degrabă o poziție neutră și ambiguă din partea reprezentantului Coreei de Sud, dar Rusia pare motivată să continue susținerea pentru scăderea presiunii sancțiunilor asupra nord-coreenilor.

În definitiv, toate proiectele trilaterale discutate în ultimii ani, programele politice și contactele din ultimele luni rămân legate de sistemul internațional de sancțiuni și de problema denuclearizării. Poate tocmai de aceea, Kim amână o întâlnire cu președintele Rusiei, până nu epuizează toate canalele diplomatice pentru înlesnirea sancțiunilor, cel mai recent fiind summitul cu Moon Jae-in, din luna septembrie.

Despre autor:

Maria Vlădoescu este trainee RISAP. Zonele sale de interes gravitează în jurul geopoliticii și relațiilor internaționale ale Coreei de Sud și Coreei de Nord, în special relațiile cu SUA.

Comenteaza