Vineri, 23 septembrie, în cadrul întrunirii țărilor membre ONU, Coreea de Nord și-a reafirmat intenția nestrămutată de a continua procesul pentru dezvoltarea unei arme nucleare funcționale, în ciuda sancțiunilor deja aplicate, ori hotărâte pentru viitor, de către ONU.
Ministrul de externe nord-coreean a justificat refuzul țării sale de a se conforma politicii de neproliferare a armelor nucleare drept o măsură necesară de apărare a securității naționale, precum și a Peninsulei Coreene per ansamblu. Acesta a interpretat exercițiile militare desfășurate ori planificate de către SUA și Coreea de Sud drept amenințări la adresa conducerii Coreei de Nord. Mai mult, a avertizat că Statele Unite va avea de înfruntat grave repercusiuni, referindu-se la acuzația că bombardierele strategice B1, operate de către armata americană, au pătruns în spațiul aerian al Coreei de Nord.
Acțiunea militară menționată a avut loc pe 13 septembrie, ca replică la cel de-al cincilea test nuclear efectuat de către Coreea de Nord pe 9 septembrie. Testul a marcat aniversarea a 68 de ani de la înființarea Republicii Populare Democratice Coreene și a fost cel mai puternic dintre toate cele efectuate din 2006 până în prezent. Coreea de Nord a susținut că în urma acestuia s-a confirmat că țara dispune de o focoasă nucleară ce poate fi montată pe o rachetă balistică. Dacă afirmația este adevărată, atunci pericolul reprezentat de o potențială agresiune a Coreei de Nord împotriva Coreei de Sud ori a Japoniei, precum și a bazelor militare din Guam, ar deveni cu atât mai însemnat.
Desconsiderarea Coreei de Nord față de normele ONU cu privire la utilizarea și neproliferarea armelor atomice i-a determinat pe vecinii peninsulari din sud să sugereze că aceasta nu respectă valorile necesare pentru a fi un stat membru al organizației. Cea mai recentă rezoluție adoptată de către Consiliu de Securitate ONU, pe 23 septembrie, cere statelor să se abțină de la a efectua orice teste nucleare, fără a exista însă consecințe juridice. Japonia, de asemenea, și-a exprimat neliniștea cu privire la evoluția situației, prim-ministrul Abe Shinzō făcând apel la comunitatea ONU pentru a stabili și implementa sancțiuni mai aspre, menite să împiedice planurile Coreei de Nord. Hotărârea Japoniei în acest sens este cu atât mai puternică cu cât, printre cele peste 20 de rachete balistice lansate anul acesta de către nord-coreeni, au fost și unele care au intrat în apele din Zona Economică Exclusivă niponă, punând în potențial pericol orice aparat de zbor ori vas comercial din preajmă.
Atât președintele Obama, cât și prim-ministrul Abe, precum și restul comunității internaționale sunt conștienți de necesitatea aplicări unei presiuni mai mari asupra Chinei pentru ca și aceasta să implementeze sancțiunile împotriva Coreei de Nord. În această direcție, autoritățile chineze au reținut-o deja pe Ma Xiaohong, președintele companiei Hongxiang, suspectată de a fi implicată în activități ilegale de comercializare cu Coreea de Nord a unor substanțe ce ar putea fi utilizate pentru producerea armelor nucleare. Există mai multe măsuri pe care SUA și China le-ar putea implementa pentru a întări sancțiunile asupra Coreei de Nord, cazul Hongxiang fiind un exemplu al acestora. În același timp, Japonia a solicitat și Iranului să înceteze sprijinul acordat programului de dezvoltare nucleară al Coreei de Nord.
Totuși, există analiști care susțin că lumea – în special Coreea de Sud, Japonia și SUA – ar trebui să ia în considerare un scenariu în care Coreea de Nord ar deveni, într-adevăr, o putere nucleară. Aceștia consideră că nevoia sa de a fi recunoscută ca atare reprezintă catalizatorul pentru toate acțiunile întreprinse până acum în acest sens, iar sancțiunile aplicate până astăzi au fost ineficiente.
Comenteaza