China și Drumul Polar al Mătăsii

Radu Sava | 3 februarie 2018
Spărgătorul de gheață rusesc Kapitan ... +
Spărgătorul de gheață rusesc Kapitan Dranitsyn, în Oceanul Arctic, în 2006 -

La sfârșitul lunii ianuarie, China a lansat varianta polară a Drumului Mătăsii. Beijingul susține că aceasta va aduce noi oportunități în zona Oceanului Arctic, ideea fiind adusă în atenția publicului de către Președintele Xi Jinping, la Moscova, în 2017.

Biroul de Informare al guvernului chinez a publicat un document (white paper), care prezintă viziunea chineză asupra zonei Oceanului Arctic, menționând că Beijingul are interese comune cu cele ale statelor riverane. Din perspectiva analiștilor politici, mutarea reprezintă o extindere a ambițiosului proiect Belt and Road Initiative, al administrației Xi. Declarațiile oficialilor chinezi, precedate de lansarea oficială a documentului, aduc o serie de clarificări privitoare la Drumul Polar al Mătăsii.

Printre cele mai importante aspecte se numără propunerea și dezvoltarea unor proiecte de intensificare a exploatărilor de petrol, gaze, resurse naturale și a altor tipuri de resurse energetice neconvenționale, precum cele de tip non-fosili. Industriile de pescuit și turism sunt și ele vizate, precizându-se că vor fi implementate în spiritul conservării mediului înconjurător, a populațiilor indigene, a tradițiilor și culturilor locale.

În ultimele decenii, interesul Chinei pentru resursele energetice și minerale în zona Oceanului Arctic a crescut fără precedent. Conform estimărilor Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite, 25% din resursele mondiale neexploatate de hidrocarburi, respectiv 9% din totalul de cărbune sau alte minerale existente, se află în zona cercului Arctic. În consecință, China a luat o serie de măsuri încă de la sfârșitul anilor 1980, în vederea optimizării potențialului de exploatare. De pildă, a înființat, la Shanghai, un Institut de Cercetări Polare, iar odată cu lansarea Drumului Polar al Mătăsii, putem observa că măsurile au devenit, între timp, palpabile.

Potențialul material generat de un proiect de o asemenea anvergură reprezintă un alt aspect deslușit pe parcursul conferinței de presă. Kong Xuanyou, vice ministru al afacerilor externe, a declarat că Drumul Mătăsii Polar va încuraja dezvoltarea rutelor comerciale maritime, în timp ce companiilor chineze li se va oferi șansa de a contribui la dezvoltarea infrastructurii în acest sens. Ruta Arctică ar putea devin complementară cu traseele comerciale tradiționale propuse deja sub umbrela generică a Drumului Mătăsii. Simultan, ruta comercială Arctică ar scurta chiar și cu aproape 20 de zile transportul efectiv de mărfuri către destinațiile occidentale. În 2017, o ambarcațiune rusească a parcurs, în premieră, un voiaj din Norvegia către Coreea de Sud, fără a avea nevoie de un sistem de spargere a gheții.

Totodată, inițiativa polară promite că se va concentra pe îmbunătățirea cercetărilor științifice în zona Arctică, mizând pe metode inovatoare de elaborare a studiilor despre aceste rute. Din perspectiva chineză, studiile extinse ar avea un impact pozitiv direct asupra proiectului, în special din punct de vedere hidrografic, pentru că vor elabora metode de optimizare a navigației, securității și logisticii în regiune. Pe parcursul ultimilor 14 ani, China a efectuat opt expediții științifice în cercul Arctic, timp în care a și construit o bază polară, Stația Fluviul Galben, în Insulele Svalbard.

China nu este o țară arctică, însă se declară ca fiind „un stat apropiat de Arctic” (near-Arctic state) și, din 2013, are statutul de membru observator în Consiliul Arctic, un forum care se ocupă de zonă Arctică și ai cărui membri sunt statele riverane la Oceanul Arctic precum Canada, Islanda, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Rusia și Statele Unite ale Americii.

Drumul Polar al Mătăsii vine în atenția lumii după ce Beijingul a anunțat extinderea Inițiativei Belt and Road către America Latină. Dintr-o perspectivă generică, Drumul Mătăsii (Belt and Road Initiative) este un proiect de anvergură internațională care vizează conectarea Asiei, Europei, Africii și nu numai, prin intermediul investițiilor, comerțului și a proiectelor de infrastructură.

| 3 februarie 2018|Categories: China, Geopolitică|Tags: , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Radu Sava este analist RISAP. El studiază politică chineză și politică externă la Universitatea Tsinghua din Beijing, urmând și cursurile masteratului francofon la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Domeniile sale de interes sunt politica externă a Chinei în raport cu diplomația multilaterală și cu Europa Centrală și de Est, respectiv relațiile UE-China.

Comenteaza