China și consecințele ieșirii SUA din Acordul de la Paris

Alexandra Prăjica | 29 iunie 2017

După cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-Cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și cea de a 11-a sesiune a Reuniunii părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), toate țările globului au semnat Acordul de la Paris, cu excepția a trei state: Vatican, Siria și Nicaragua. În prezent, Vatican îndeplinește funcția de membru observator în cadrul Acordului, deoarece încă nu îndeplinește o condiție esențială calității de membru deplin: calitatea de membru în UNFCCC (United Nations Framework Convention on Climate Change). Situația actuală a Siriei, care se confruntă de șase ani cu un război civil, nu îi permite să își îndrepte și în altă direcție prioritățile. Nicaragua a criticat dur acest acord din cauza politicii blânde de implementare, însă președintele nicaraguan promite să continue lupta împotriva încălzirii globale.

Recent, prin vocea președintelui Donald Trump, SUA a decis să se retragă din cadrul Acordului de la Paris. Administrația prezidențială americană consideră că politica pentru dezvoltarea economiei și renașterea „visului american” întâmpină dificultăți din cauza normelor negociate în cadrul acordului, norme ce impun unele restricții activității economice.

Această decizie a produs o serie de reacții atât la nivel internațional, cât și în interiorul SUA. Situația oferă Chinei o mare oportunitate, oferindu-i posibilitatea de a ocupa poziția de lider global în lupta împotriva schimbării climatice. Această poziție aduce o serie de beneficii, atât diplomatice cât și economice.

Poziția Chinei rămâne una fermă cu privire la acest acord, dovadă fiind declarațiile din ultima perioadă ale oficialilor de la Beijing. Cu două săptămâni înainte ca SUA să se retragă din acord, președintele Chinei, Xi Jinping, îi spunea noului președinte al Franței, Emmanuel Macron, că statul chinez își va respecta toate obligațiile, inclusiv reducerea emisiilor la normele negociate, până în anul 2030.

Președintele Chinei, Xi Jinping, la conferința COP21 de la Paris, din 2015
Președintele Chinei, Xi Jinping, susținând ... +
Președintele Chinei, Xi Jinping, susținând un discurs la conferința COP21 de la Paris, din 2015 -

După o serie de întâlniri ale premierul chinez Li Keqiang cu oficialii europeni, China a reușit să devină un membru esențial pentru acord. Angela Merkel a declarat că lupta împotriva schimbării climatice reprezintă un consens pentru China și Germania și a menționat că ambele țări vor continua să respecte acordul. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că Uniunea Europeană și China își vor lua în serios responsabilitățile din cadrul Acordului, comunicând: „China și Europa au demonstrat solidaritate pentru generațiile viitoare și astfel arătăm responsabilitate pentru întreaga planetă”.

Miguel Arias Cañete, comisarul european pentru climă, a declarat că: „UE și China își unesc forțele pentru a duce la bun sfârșit implementarea acordului de la Paris și pentru a accelera tranziția globală către energia curată. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă, dar UE și China au decis să avanseze. Cooperarea noastră de succes cu privire la aspecte precum emisiile poluante și tehnologiile curate sunt fructuoase.”

De asemenea, reacțiile din interiorul SUA îi sunt benefice Chinei datorită tensiunii create. Numeroși oameni de afaceri au decis să își încheie colaborarea cu administrația Trump. Unele state americane au ales să continue respectarea obiectivelor propuse în lupta împotriva încălzirii globale, creându-se astfel o divergență între statele americane.  De asemenea, însărcinatul cu afaceri ad-interim al SUA în China, David Rank, a demisionat din funcția sa, declarând că nu poate transmite Beijingului mesajul de retragere a SUA din Acordul de la Paris, întrucât această politică este contrară convingerilor sale.

Însă cel mai mare beneficiu pe care China îl va avea în urma retragerii SUA va fi cel economic. Datorită îmbunătățirii relațiilor internaționale prin poziția puternică împotriva poluării, proiectul Belt and Road de refacere a Drumului Mătăsii ar putea deveni un real succes. Prin acest proiect se urmărește conectarea Chinei în vederea colaborării comerciale cu țările din Europa, Asia și Africa.

În ultimii ani, China a investit foarte multe resurse în dezvoltarea tehnologiei ecologice, doar în anul 2017 alocându-se peste 2,6 miliarde de dolari, China deținând în prezent numeroase tehnologii inovatoare. Acest lucru va ajuta la dezvoltarea unor colaborări de tehnologie fructuoase pentru China.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
| 29 iunie 2017|Categories: China, Geopolitică|Tags: , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Alexandra Prăjica este intern RISAP. Domeniile sale de interes sunt strâns legate de China, fiind interesată de relații internaționale și relații economice, cât și de cultură și tradiții.

Comenteaza