China este susținută de Rusia în disputele din Marea Chinei de Sud

RISAP | 2 mai 2016
Ministrul rus al afacerilor externe, ... +
Ministrul rus al afacerilor externe, Sergey Lavrov, și omologul său chinez, Wang Yi, în timpul unei conferințe de presă, la Beijing, pe 29 aprilie 2016 -

Rusia susține poziția Chinei în problema disputelor din Marea Chinei de Sud, cerând rezolvarea lor prin negociere și opunându-se intervenției forțelor externe. Care este motivația ajutorului rus?

Prietenul la nevoie se cunoaște: vechiul proverb pare a se aplica și în cazul relațiilor dintre China și Rusia. Cum se apropie termenul la care Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga se va pronunța în procesul Filipine v. China în problema disputelor din Marea Chinei de Sud, China a găsit sprijin diplomatic și moral la Moscova. În ultima vreme, Rusia, prin vocea ministrului său de externe, Sergey Lavrov, s-a arătat a fi de partea Chinei, opunându-se internaționalizării disputelor, cât și arbitrajului internațional, propunând în schimb rezolvarea acestor dispute prin negocieri bilaterale între statele implicate – adică poziția Chinei.

Lavrov și-a petrecut întreaga lună aprilie exprimând această poziție a Rusiei. El a început cu declarații care cereau rezolvarea disputelor prin dialog, cerând oprirea internaționalizării disputelor. Beijingul a fost extrem de încântat să audă aceste cuvinte, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Lu Kang, declarând că „oricui îi pasă cu adevărat de pace și stabilitate în Marea Chinei de Sud ar trebui să susțină rezolvarea disputelor prin negocieri și consultări directe între China și țările implicate, în acord cu dreptul internațional”.

O săptămână mai târziu, Lavrov a avut o nouă șansă să articuleze poziția Rusiei, de această dată față în față cu omologul său chinez, Wang Yi. Oportunitatea a venit odată cu summitul China-Rusia-India, la care au participat miniștrii de externe ai celor trei state. Interesant este nu doar faptul că Lavrov și Wang s-au pus de acord asupra necesității rezolvării disputelor din Marea Chinei de Sud prin negocieri și acorduri între părțile implicate, ci faptul că India, care a criticat în trecut poziția chineză din Marea Chinei de Sud și a început sub administrația Modi să se apropie mai mult de SUA, a fost la rândul ei de acord cu această poziție. Aceasta a fost prima referință la situația din Marea Chinei de Sud în cei peste 10 ani de la prima întâlnire trilaterala China-Rusia-India. Cu ocazia vizitei sale la Moscova, Wang a mai avertizat și asupra faptului că Rusia și China trebuie „să fie atente și să se opună abuzării procedurii de arbitraj obligatoriu”. Wang a dorit astfel să indice din nou poziția Beijingului conform căreia Filipine a abuzat de dreptul de a chema în judecată China, cât și că guvernul chinez nu este obligat să pună în aplicare decizia tribunalului internațional.

Miniștrii afacerilor externe ai Rusiei, Chinei și Indiei, Sergey Lavrov, Wang Yi și Sushma Swaraj, la Moscova cu ocazia unui summit trilateral
Miniștrii afacerilor externe ai Rusiei, ... +
Miniștrii afacerilor externe ai Rusiei, Chinei și Indiei, Sergey Lavrov, Wang Yi și Sushma Swaraj, la Moscova cu ocazia unui summit trilateral -

După încă o săptămână a venit momentul unei noi întâlniri bilaterale: de această dată, Sergey Lavrov s-a deplasat la Beijing, unde a purtat din nou discuții cu Wang Yi. Între timp, secretarul american al apărării, Ashton Carter, făcuse o vizită în Filipine, ocazie cu care făcuse public faptul că SUA și Filipine au început să efectueze patrule comune în Marea Chinei de Sud. De asemenea, alături de secretarul filipinez al apărării, Carter a efectuat o vizită pe portavionul USS John Stennis, care se afla în Marea Chinei de Sud. Lavrov a profitat de ocazie pentru a afirma că „forțele externe nu ar trebui să intervină în problema Mării Chinei de Sud”, referindu-se desigur la Statele Unite. Lavrov și Wang au reiterat apoi poziția lor comună conform căreia disputele trebuie să fie rezolvate prin negocieri între părțile implicate „ținând cont de respectarea faptelor istorice și a dreptului internațional”. Adăugarea referinței la respectarea faptelor istorice reprezintă o susținere a poziției Beijingului, care argumentează că insulele și recifurile din Marea Chinei de Sud aparțin Chinei de sute de ani.

Tot cu ocazia vizitei lui Lavrov la Beijing, cei doi miniștri de externe și-au exprimat opoziția față de amplasarea în Coreea de Sud a sistemului american anti-rachetă THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), susținând că amenințarea nucleară a Coreei de Nord nu justifică totuși această măsură. Critica vine la doar o săptămână după ce un oficial sud-coreean a declarat că Seulul va încerca să convingă China că problema amplasării THAAD-ului este „o problemă de viață și de moarte”. Rusia și-a oferit și în această problemă susținerea pentru China.

Ministrul afacerilor externe al Rusiei, Sergey Lavrov, alături de omologul său chinez, Wang Yi, cu ocazia vizitei acestuia la Moscova
Ministrul afacerilor externe al Rusiei, ... +
Ministrul afacerilor externe al Rusiei, Sergey Lavrov, alături de omologul său chinez, Wang Yi, cu ocazia vizitei acestuia la Moscova -

Cu câțiva ani în urmă, Rusia nu părea așa dornică să susțină poziția Chinei în disputele din Marea Chinei de Sud. Cum se explică atunci susținerea intensă acordată Chinei în ultima vreme de Rusia în problema disputelor din Marea Chinei de Sud și în problema amplasării sistemului THAAD în Coreea de Sud? Ambele poziții prezintă un interes propriu și pentru Moscova: în cazul amplasării unui sistem militar american în apropierea Rusiei, opoziția rusă este lesne de înțeles, în timp ce în legătură cu folosirea procedurilor de arbitraj internațional în anumite probleme, Rusia are la rândul său interesul de a nu ajunge să fie trasă la răspundere de unele poziții nefundamentate în dreptul internațional. Rusia s-a opus de exemplu înființării unui tribunal internațional în problema doborârii zborului Malaysia Airlines MH17 deasupra Ucrainei. Dar ignorând argumentul propriilor avantaje, Moscova dorește să își arate susținerea pentru China în speranța întăririi legăturilor bilaterale și, în special, în speranța atragerii mai multor investiții chineze în economia rusă. Odată cu impunerea sancțiunilor vestice asupra Rusiei, Moscova s-a reorientat către est, președintele Vladimir Putin inițiind un pivot către China, în speranța obținerii unui ajutor economic. Deși acest pivot a fost inițiat de câțiva ani, se poate spune că Rusia nu a obținut tot ce visa din relația cu China. În ultima vreme însă, cu unele întârziere, s-a ajuns la înțelegeri precum împrumutul de 2 miliarde de dolari către Gazprom sau împrumutul de 12 miliarde de dolari făcut pentru finalizarea proiectului de gaz natural lichefiat Yamal. Astfel, cum Vladimir Putin va vizita China în luna iunie, Rusia este probabil dornică să arate Chinei că este un aliat loial și de încredere, deci și o destinație perfectă pentru investițiile chineze.

Pe plan geopolitic, cel mai important este însă procesul de întărire a relațiilor China-Rusia, în opoziție cu Statele Unite și aliații săi. Tot în luna aprilie, miniștrii de externe ai statelor G7, care s-au întâlnit în Japonia, au emis un comunicat îndreptat către Beijing, în care își exprimau opoziția față de „orice acțiuni unilaterale coercitive sau provocatoare, care ar putea altera status-quo-ul sau ar putea intensifica tensiunile” în Marea Chinei de Sud. În contextul anunțării deciziei Curții Permanente de Arbitraj, par a se contura două tabere, China încercând să atragă cât mai multe state de partea sa, Rusia fiind cel mai important dintre acestea. În cazul în care va pierde acest proces, chiar și cu susținerea Rusiei și a altor capitale, China se va afla sub o puternică presiune internațională, susținută de SUA și de aliații săi, pentru a respecta decizia tribunalului. Beijingul a declarat în repetate rânduri că procesul este ilegal și că nu va ține cont de decizie. Mișcările diplomatice din ultima vreme par a fi încercarea Chinei de a găsi cât mai multă susținere pentru poziția sa. Iar Rusia, în căutarea ajutorului economic chinez, a acordat Beijingului o mână de ajutor.

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza