China a primit undă verde pentru construirea unei centrale nucleare în Marea Britanie

Andreea Leonte | 6 octombrie 2016
Centrala nucleară Hinkley Point, învăluită ... +
Centrala nucleară Hinkley Point, învăluită în ceață -

Pe 15 septembrie, Marea Britanie a dat undă verde proiectului Hinkley Point C privind construirea unei centrale nucleare finanțată printr-o investiție comună, franceză și chineză. Anunțul a venit după ce a fost efectuată o nouă evaluare guvernamentală, demarată din cauza unor îngrijorări de natură economică și de securitate, în cele din urmă guvernul Theresei May pronunțându-se în favoarea continuării proiectului.

Proiectul va fi realizat prin finanțare comună de către compania de stat chineză CGN (China General Nuclear Power), care va avea o participație de 33,5% la acțiunile proiectului, și  compania franceză EDF (Électricité de France S.A), deținută de statul francez, care va prelua controlul asupra majorității de două treimi din acțiuni. EDF este lider european în producția de energie electrică cu emisii reduse de carbon. Partenerul său, CGN Corporation dezvoltă, construiește și operează centrale electrice în China, dar și în străinătate, operând atât instalații hidro, nucleare, de biomasă, cât și centrale electrice solare, precum și ferme eoliene. CGN este compania chineză care va construi reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Cei doi parteneri, CGN și EDF, au semnat încă de anul trecut acordul strategic de investiții privind construirea și exploatarea centralei nucleare Hinkley Point C, din Somerset, în sudul Angliei. Pe lângă investiția de la Hinkley Point C, cele două companii și-au anunțat, de asemenea, intenția de a lucra împreună la construirea altor două centrale nucleare tot în Marea Britanie, Sizewell C în Suffolk și Bradwell în Essex, dintre care cea din urmă va utiliza tehnologia chineză de construire a reactoarelor.

Proiectul Hinkley Point C a fost anunțat pentru prima oară în 2010, de către guvernul britanic, alături de alte șapte proiecte similare. Hinkely Point C propune construirea unei centrale nucleare de 3.200 de MW, cu două reactoare EPR, în Somerset, Anglia. Centrala va avea o durată de viață estimată la 60 de ani, iar costurile de construcție se vor ridica la nu mai puțin de 18 miliarde de lire sterline (aproximativ 21 de miliarde de euro).

Inițial, proiectul a fost programat să fie terminat în 2017, însă din cauza mai multor întârzieri cauzate de o prudență excesivă din partea oficialilor britanici, în frunte cu prim-ministrul Theresa May, noul termen pentru finalizarea primului reactor a fost fixat pentru anul 2025. Cel de al doilea reactor urmează să intre în funcțiune până în 2033, cel târziu. Reactoarele vor furniza suficientă energie pentru a satisface 7% din necesarul de electricitate al Mării Britanii – timp de 60 de ani.

Deși proiectul se bucură de numeroși susținători, printre care cel mai des amintit de media este fostul cancelar George Osborne, există și opinii contrare, care avertizează asupra pericolului pe care îl presupune încredințarea producției energetice unor investitori străini, întrucât le oferă accesul către un tip de infrastructură critică în stat. În acest sens, este de menționat că Grupul EDF operează deja 15 reactoare nucleare în Marea Britanie, având cel mai mare volum de producție a energiei electrice pe teritoriul britanic.

Unul dintre argumentele invocate a adus, așadar, în prim-plan problematica securității naționale. După ce a preluat funcția de prim-ministru, Theresa May a amânat semnarea contractului, în scopul efectuării unui nou rând de investigații și verificări. Cu acel prilej, noul prim-ministru britanic, a făcut clar faptul că guvernul său nu își va angaja sprijinul pentru acest proiect până ce nu va fi efectuată o nouă revizuire a planurilor pentru noua centrală – motivată pe considerente economice și de securitate. Se pare că îngrijorarea a pornit de la faptul că compania de stat chineză CGN va urma să dețină o parte însemnată din drepturile asupra noului proiect (drepturile evaluate la 6 miliarde de dolari). Noua evaluare a stârnit indignarea Beijingului, care a văzut în această întârziere o frânare neașteptată și regretabilă a evoluției relațiilor sino-britanice, care s-au bucurat de un parcurs lin în ultimii ani. Guvernul chinez nu și-a ascuns frustrarea cauzară de suspiciunile vehiculate de oficialii britanici, considerându-le fără temei și jignitoare la adresa Chinei.

Centrala nucleară Hinkley
Reactoarele deja existente ale centralei ... +
Reactoarele deja existente ale centralei nucleare Hinkley Point -

Guvernul Marii Britanii a precizat, însă, cu ocazia anunțării aprobării pentru demararea proiectului, că va menține un dialog constant cu cei doi investitori și că va implementa un set de măsuri care să împiedice acționarul principal de a vinde, înainte de finalizarea proiectului, partea sa din acțiuni, fără notificarea prealabilă și acordul din partea guvernului. Oficiul de Reglementare Nucleară (ONR) va avea, de asemenea, însărcinarea de a solicita notificări din partea dezvoltatorilor sau a operatorilor cu privire la orice schimbare de titulatură a dreptului de proprietate asupra centralei ori a unei cote părți din aceasta. Acest lucru va permite guvernului să îndrume ONR spre luarea celor mai eficiente măsuri pentru a proteja securitatea națională, ca urmare a unei modificări de proprietate.

Un alt argument care a alimentat îngrijorările față de proiectul Hinkley Point C a fost acela al costurilor. Multe voci au avertizat asupra riscului ca obligațiile de plată ulterioare ale consumatorilor către aceste companii străine să devină extrem de oneroase. Costurile totale ale proiectului pe întreaga sa durată de viață au fost evaluate la nu mai puțin de 37 de miliarde de lire sterline, sumă văzută drept exuberantă de către mulți analiști. În condițiile în care statul se obligă să asigure un preț minim pe MW/h, dacă prețul pieței va scădea (fluctuațiile de preț sunt greu de evitat ori de anticipat, din cauza duratei lungi de exploatare a proiectului – peste 50 de ani), atunci statul va trebui să acopere diferența, iar principala modalitate în care va putea face acest lucru va fi prin intermediul plătitorilor de taxe. În acest sens, într-o notă explicativă, a fost estimat că proprietarii de case și întreprinderile vor fi nevoiți să plătească, în următorii 35 de ani, 92,5 lire pe MW/h pentru energia produsă de Hinkley, în creștere cu peste 100% față de preț curent de 40 de lire pe MW/h. Toate aceste comentarii și analize au determinat mulți critici să insiste asupra nerentabilității proiectului din pricina costurilor de realizare foarte mari.

Totodată a fost ridicată problema depozitării deșeurilor nucleare – niciuna dintre soluțiile propuse, printre care îngroparea ori procesarea acestora pe bază de oxizi (o tehnică foarte costisitoare de altfel), nefiind soluții acceptabile din punct de vedere politic.

Cu toate acestea, Hinkley Point C prezintă și numeroase avantaje. De-a lungul perioadei de construcție, vor fi create în jur de 25.000 de noi locuri de muncă, dintre care, cele mai multe vor fi, cel mai probabil, ocupate de cetățeni britanici, iar, odată construită centrala, se estimează că aproximativ 900 de oameni vor lucra la menținerea operațiunilor sitului, pe parcursul celor 60 de ani de funcționare. Totodată, această colaborare va contribui la întărirea relațiilor dintre China și Marea Britanie, în special, relații care au fost umbrite de un val de incertitudine după Brexit și după decizia guvernului May de a reevalua proiectul Hinkley. În același timp, investiția pentru Hinkley Point C va încuraja viitoarele colaborări dintre investitorii europeni și cei chinezi. În acest sens, Wang Yi, ministrul de afaceri externe chinez, a declarat că speră ca, în urma eforturilor comune ale Chinei, Marii Britanii și Franței, „proiectul Hinkley, împreună cu celelalte proiecte nucleare care urmează să fie realizare în curând, va genera multe beneficii pentru fiecare dintre actorii implicați și va aduce rezultate win-win.”

Despre autor:

Andreea Leonte este Project Manager în cadrul RISAP. Ea a absolvit studiile de masterat la Universitatea de Studii Străine din Beijing, China (Beijing Foreign Studies University), cu specializarea in Dreptul afacerilor si comercial chinez. Vorbitoare de limbă chineză, Andreea este interesată de studiul dinamicii relațiilor internaționale și de analiza politicii externe chineze.

Comenteaza