China

RISAP | 16 mai 2016
Marele zid chinezesc +
Marele zid chinezesc -

Săptămâna 9-15 mai 2016

Politică externă și de securitate

O nouă operațiune de libertate a navigației în Marea Chinei de Sud

Un distrugător american a efectuat, marți, 10 mai, o operațiune de libertate a navigației (Freedom of Navigation operation – FONOP) în Marea Chinei de Sud, navigând în interiorul apelor teritoriale ale recifului Fiery Cross, administrat de China. Guvernul chinez a construit aici o insulă artificială cu o pistă de 3.000 de metri, fiind cea mai mare insulă artificială construită de China în arhipelagul de insule Spratly. Distrugătorul USS William P. Lawrence s-a apropiat la mai puțin de 12 mile nautice de recif, fără a anunța acest tranzit și fără a cere permisiunea guvernului chinez. Rolul operațiunii a fost acela de a  indica faptului că SUA nu recunoaște ceea ce consideră a fi revendicările excesive ale Beijingului, care dorește să fie anunțat de orice tranzitare a apelor sale teritoriale de către o navă militară a unei alte țări. China a protestat împotriva acestei operațiuni, iar distrugătorul american a fost urmărit de trei vase chineze în timpul operațiunii.

Sursă: RISAP

Generalii cer diminuarea tensiunilor sino-americane

În urma FONOP-ului american, doi înalți oficiali militari din China și SUA au purtat o videoconferință, pentru a reduce tensiunile bilaterale. Generalul Fang Fenghui, Șeful Statului Major General al Chine, și omologul său american, generalul Joseph Dunford, au discutat joi, 12 mai, despre situația din Marea Chinei de Sud. Fang a afirmat că cele două state trebuie să-și administreze cu grijă diferențele de poziție și i-a spus generalului Dunford că ambele părți ar trebui să se abțină de la acțiuni care ar putea intensifica tensiunile, o referință la operațiunea de libertate a navigației efectuată de SUA. Generalul Dunford l-a informat pe Fang că SUA este dispusă să lucreze cu China pentru a pune la punct un mecanism de management al riscului eficient.

Sursă: Reuters

SUA a publicat raportul anual asupra evoluției armatei chineze

Pentagonul a publicat raportul său anual în care analizează evoluția forțelor militare ale Chinei. Raportul a evaluat bugetul militar din 2015 al Chinei la 180 de miliarde de dolari, cu 40 de miliarde mai mult decât cifra oficială. Raportul a acordat multă atenție și Mării Chinei de Sud, unde China a realizat operațiuni complexe de construire a unor insule artificiale.

Reacția Beijingului nu a întârziat să apară. Guvernul chinez a criticat raportul, afirmând despre acesta că afectează relațiile și încrederea dintre cele două țări. Din punctul de vedere al Beijingului, raportul exagerează „amenințarea chineză” și „distorsionează” politicile de apărare ale Chinei.

Sursă: United States Department of Defense, Reuters

China avertizează Taiwanul că este de vină pentru orice tensiuni viitoare

Beijingul a avertizat Taiwanul în legătură cu riscurile aferente schimbării status quo-ului, referindu-se la o înțelegere din 1992 dintre cele două guverne conform căreia, atât Republica Populară Chineză, cât și Taiwanul fac parte dintr-o singură China. Beijingul se teme că noua administrație a lui Tsai Ing-wen ar putea încerca în viitor să declare independența insulei, pe care liderii chinezi o consideră o provincie a Chinei. Guvernul chinez se așteaptă ca Tsai să recunoască consensul din 1992, avertizând-o pe aceasta că ea va fi responsabilă pentru orice posibile tensiuni din viitor.

Sursă: South China Morning Post

Și Taiwanul intervine în procesul din Marea Chinei de Sud

O societate de drept din Taiwan a intervenit, în mod neașteptat, în disputa juridică asupra insulelor din Marea Chinei de Sud. Societatea Chineză a Dreptului Internațional, o organizație neguvernamentală care are însă legături cu guvernul de la Taipei, a trimis o luare de poziție către tribunalul internațional care judecă procesul Filipine v. China. Taiwanul deține o singură insulă în arhipelagul Spratly, insula Itu Aba, care este cea mai mare insulă naturală din acest arhipelag. Grupul juridic a argumentat, în documentul trimis către Curtea Permanentă de Arbitraj, că Itu Aba îndeplinește condițiile din definiția unei insule, având deci dreptul la o zonă economică exclusivă de 200 de mile nautice. Problema definirii insulelor este principalul subiect al procesului, Filipine susținând că majoritatea formațiunilor din arhipelagul Spratly nu sunt insule, ci roci, neavând deci dreptul la zone economice exclusive. Taiwanul, asemenea Chinei, revendică toate insulele din Marea Chinei de Sud, iar pledoaria grupului taiwanez ar putea susține cazul Chinei, care a refuzat să participe oficial la proces, argumentând că acesta este ilegal, întrucât Filipine a abuzat de dreptul de a aduce în judecată China.

Intervenția Taiwanului ar putea amâna un verdict până în luna iunie.

Sursă: Reuters

Barbarii britanici și problemele de protocol dintre China și Marea Britanie

Într-o înregistrare video care a fost surprinsă de cameramanul oficial al Reginei Marii Britanie, Regina Elizabeth a II-a a criticat oficialii chinezi care au pregătit vizita de anul trecut a președintelui Xi Jinping în Marea Britanie. Regina tocmai se întâlnise cu comandanta poliției, care se ocupase de organizarea vizitei, și a consolat-o pe aceasta pentru problemele prin care a trecut. Comandanta Lucy D’Orsi i-a povestit Reginei cum diplomații chinezi au plecat brusc dintr-o întâlnire la care participa și ambasadoarea Marii Britanii în China, după ce au amenințat că vizita lui Xi va fi anulată. Regina a afirmat apoi că diplomații chinezi au fost „foarte nepoliticoși față de ambasadoare”. Presa a caracterizat comentariile ca fiind senzaționale, întrucât Regina își exprimă foarte rar opiniile în public. Mulți analiști au ridicat întrebări și în legătură cu starea relațiilor sino-britanice, pe care China le-a caracterizat anul trecut ca fiind într-o „eră de aur”.

Dar în China comentariile nu au fost primite bine. La început, guvernul a cenzurat orice informație despre discuția Reginei. Odată ce ele au fost aprobate, ziarul Global Times a criticat dur scena. Ziarul a criticat presa vestică pentru atenția acordată comentariilor Reginei, caracterizând jurnaliștii ca fiind niște „narcisiști […] care încă conservă vestigiile lipsei de eleganță a barbarilor”. Global Times păstrează însă o speranță pentru presa vestică: „odată ce vor experimenta expunerea constantă la civilizația estică cu o existență continuă de 5.000 de ani, credem că vor face progres”. Articolul în cauză a fost publicat numai în chineză, fiind destinat consumului intern.

Sursă: BBC, Reuters

Noul președinte din Filipine dorește un summit pentru Marea Chinei de Sud

Rodrigo Duterte, primarul care a câștigat alegerile prezidențiale din Filipine de pe 9 mai, a declarat că dorește să organizeze un summit internațional la care să se discute problema disputelor din Marea Chinei de Sud. Duterte dorește ca acest summit să includă și SUA, Japonia și Australia, aliați ai statului filipinez. Această propunere nu va fi însă privită cu ochi buni de Beijing, care se opune internaționalizării disputelor. Duterte a exprimat însă până acum poziții contradictorii legate de disputa asupra insulelor Spratly, lăsând neclară abordarea pe care o va implementa odată ce va deveni președinte.

Duterte, care a intrat în atenția presei globale pentru declarațiile sale incendiare, precum o glumă legată de un viol din perioada în care era primar, cât și pentru trecutul violent al mandatelor sale de primar (organizațiile pentru drepturile omului îl acuză că a folosit echipe de asasini pentru a lupta împotriva criminalilor), a câștigat alegerile prezidențiale, care se desfășoară într-un singur tur. Duterte a fost comparat de presă în nenumărate rânduri cu Donald Trump.

Sursă: Reuters

China și Thailanda vor organiza exerciții miliare comune

China și Thailanda vor organiza luna aceasta exerciții militare comune. Exercițiile vor avea loc între 19 mai și 10 iunie și vor implica atât operațiuni navale, cât și operațiuni pe uscat. Thailanda este un aliat american, având cu SUA un tratat de apărare mutuală, însă în urma loviturii de stat din 2014 care a adus armata la putere a început să-și întărească legăturile cu China. SUA a redus amploarea exercițiilor militare anuale pe care le organizează în Thailanda, pentru a protesta împotriva loviturii de stat, cerând restaurarea democrației.

Sursă: Reuters

Politică internă

Ling Jihua a fost pus sub acuzare pentru corupție

Aliatul fostului președinte Hu Jintao, Ling Jihua, a fost în sfârșit pus sub acuzare pentru săvârșirea de fapte de corupție. Ling Jihua a fost pus sub investigație anul trecut. El va fi judecat în Tianjin, orașul unde a avut loc și procesul lui Zhou Yongkang, cel mai înalt oficial chinez țintit de campania anticorupție a președintelui Xi Jinping. Autoritățile chineze au afirmat în trecut că procesul lui Ling Jihua nu are nicio legătură cu fostul președinte Hu Jintao, care se pare că a aprobat această investigație. Ling a fost acuzat și de obținerea în mod ilegal a unor secrete de stat, fiind deci probabil ca procesul să se desfășoare în secret.

Sursă: South China Morning Post

Campania anticorupție a ajuns și în Ministerul Afacerilor Externe

Zhang Kunsheng, asistent al ministrului afacerilor externe, a fost pus sub investigație pentru fapte de corupție. El este primul diplomat de elită al Chinei care a intrat în vizorul campaniei anticorupție demarate de Xi Jinping, care a cruțat, până acum, Ministerul Afacerilor Externe. Cazul lui Zhang ar putea avea legătură cu faptul că acesta vine din provincia Shanxi, care a fost lovită puternic de campania anticorupție. În Shanxi deținea un post important Ling Zhengce, fratele lui Ling Jihua, care a fost pus sub investigație în 2014.

Sursă: South China Morning Post

Economie

O figură misterioasă critică măsurile economice ale guvernului lui Li Keqiang

Ziarul People’s Daily, publicația Partidului Comunist din China, a tipărit pe prima pagină a ediției de luni, 9 mai, un interviu despre economia Chinei cu „o sursă înalt plasată”. Elementul senzațional al articolului îl reprezenta faptul că oficialul chinez a criticat majoritatea politicilor economice implementate de guvernul lui Li Keqiang în ultimii ani. Se speculează că sursa a fost un oficial apropiat președintelui Xi Jinping, cel mai probabil consilierul economic Liu He, critica având rolul de a-l lovi pe Li Keqiang și de a întări poziția lui Xi. Există zvonuri că în ultimele luni Wang Qishan, un apropiat al lui Xi care conduce campania anticorupție, a început să preia sarcini economice în numele președintelui chinez. Analiștii observaseră de mult timp că președintele Xi Jinping își arogase mai multe responsabilități legate de economie, care erau în mod tradițional în portofoliul premierului. Cele mai interesante zvonuri spun că Li ar putea fi înlocuit la congresul din 2017 din funcția de premier, care ar urma să fie preluată de Wang Qishan. O asemenea mișcare ar fi fără precedent, Xi și Li având, în mod normal, două mandate de cinci ani, iar Wang trebuind să se retragă din cauza vârstei înaintate.

Sursa din articol a criticat guvernul pentru stimularea excesivă a creditării, în încercarea de a susține creșterea economică a Chinei. Aceste credite reprezintă însă o problemă pe termen lung pentru China, mulți economiști afirmând că ar fi mai bine ca economia țării să sufere pentru o perioadă decât să creeze o bulă care ar putea să se spargă în viitor, cu efecte devastatoare. Misterioasa figură a afirmat că creșterea economică a Chinei nu va avea o formă de V sau U (o referință la revenirea ratei de creștere la valorile din trecut, în urma unei încetiniri din prezent), ci formă de L, prezicând astfel o perioadă mai lungă de creștere modestă.

Sursă: South China Morning Post

Viziunea economică a lui Xi Jinping

Într-un discurs pe care l-a susținut în fața membrilor guvernului în luna ianuarie și care a fost publicat de People’s Daily, președintele Xi Jinping și-a expus viziunea asupra economiei. Discursul a ocupat două pagini ale ziarului și a oferit cea mai largă perspectivă asupra gândirii economice a președintelui Chinei. Xi a afirmat clar că reformele pe care le propune nu sunt aceleași reforme de tip „supply side” din vest, care au fost aplicate de Ronald Reagan sau Margaret Thatcher. Xi a mai adăugat însă că mulți oficiali chinezi nu înțeleg conceptul acestor reforme. Acest concept poate fi implementat prin „tăierea capacității de producție, scăderea inventarelor, reducerea gradului de îndatorare, diminuarea prețurilor și întărirea punctelor slabe.” Xi a caracterizat aceste reforme ca fiind „structurale”. Președintele consideră că problema economiei chineze nu o reprezintă cererea, ci oferta. Xi a identificat apoi și călcâiul lui Ahile al economiei chineze: „lipsa inovației”.

Discursul a fost publicat la doar o zi după publicarea interviului cu misterioasa figură care a criticat politicile guvernului lui Li Keqiang.

Sursă: South China Morning Post

Apple va investi un miliard de dolari în Didi Chuxing

Compania americană Apple a anunțat că va investi 1 miliard de dolari în versiunea chineză a Uber, Didi Chuxing (cunoscută în trecut ca Didi Kuaidi). Didi este liderul absolut al pieței chineze de aplicații mobile de taximetrie, Uber China deținând o cotă de piață de numai 10%. Didi Chuxing este o companie privată, iar valoarea ei este estimată la 20 de miliarde de dolari.

Sursă: Reuters

Facebook își păstrează numele în China

Facebook a câștigat un proces împotriva unei companii producătoare de lapte, care susținea că a înregistrat numele de „face book” în 2011. Deși compania a primit dreptul de a folosi această marcă în 2014, Facebook a inițiat un proces, pe care l-a câștigat. În urma apelului, un tribunal din Beijing a anulat dreptul obținut de compania chineză de a folosi cunoscuta marcă. Utilizatorii de Internet din China s-au întrebat ironici cum ar fi putut Facebook să piardă procesul, după numeroasele încercări ale fondatorului Mark Zuckerberg de a se apropiat de liderii chinezi, în speranța că Facebook va putea fi disponibil și în China, unde este momentan restricționat.

Sursă: The Wall Street Journal

Alibaba a fost suspendată dintr-un grup internațional împotriva bunurilor contrafăcute

La doar o lună după ce compania chineză Alibaba a fost admisă în cadrul Coaliției Internaționale împotriva Bunurilor Contrafăcute (International AntiCounterfeiting Coalition), gigantul chinez a fost suspendat, în urma criticilor unor alți membri. În joc a fost și un conflict de interese, aflându-se că președintele organizației deținea acțiuni la Alibaba. După ce a fost admisă în această organizație, unele companii, precum Gucci sau Michael Kors, au decis să părăsească grupul în semn de protest. Alibaba se confruntă de mult timp cu numeroase critici legate de faptul că nu depune eforturi adevărate pentru a combate bunurile contrafăcute care sunt vândute prin intermediul platformelor sale.

Sursă: Bloomberg

Societate

Datele personale ale elitelor chineze au ajuns pe Twitter

Un cont de Twitter a publicat datele personale ale mai multor persoane din elita chineză, precum cel mai bogat om din China, Wang Jianlin, fondatorul Alibaba, Jack Ma, sau co-fondatorul Xiaomi, Lei Jun. Contul a fost șters la scurt timp de la postarea datelor, însă nu este clar cum acestea au fost obținute. Unele dintre date au fost verificate și păreau a fi autentice. Persoana anonimă care le-a făcut publice a postat un mesaj în care spunea că a făcut acest gest pentru a demonstra ușurința cu care se pot obține datele personale ale cuiva, chiar și a unor persoane importante.

Sursă: Bloomberg

Decesul unui activist pentru mediu ridică semne de întrebare

Lei Yang, un activist pentru mediu în vârstă de 29 de ani, a decedat în arestul poliției, după ce a fost arestat pe motivă că ar fi solicitat servicii de prostituție și ar fi pornit apoi o bătaie cu polițiștii. Decesul a devenit un subiect extrem de dezbătut pe Internetul chinez, utilizatorii ridicând semne de întrebare legate de absența unei filmări a arestării, întrucât camerele de supraveghere ar fi fost stricate. Cetățenii chinezi au criticat poliția, ridicând multe întrebări despre comportamentul polițiștilor și siguranța oamenilor de rând. Deși astfel de decese în custodia poliției au mai avut loc în China, în special în cazul activiștilor pentru drepturilor omului, cazul lui Lei Yang a catalizat o dezbatere fără precedent legată de puterea poliției.

Sursă: The New York Times, People’s Daily

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza