China

RISAP | 30 mai 2016
Marele zid chinezesc +
Marele zid chinezesc -

Săptămâna 23-29 mai 2016

Politică externă și de securitate

Planurile Chinei pentru Marea Chinei de Sud

Guvernul chinez plănuiește să construiască o bază pentru operațiuni de salvare în larg, pe una dintre insulele artificiale din Marea Chinei de Sud. În a doua parte a acestui an, în această bază va fi detașat un vas care va avea la bord atât avioane fără pilot cât și roboți subacvatici. Scopul guvernului chinez va fi să ofere mijloace de ajutare a vaselor de pescuit chineze.

Pe termen lung însă, China pare interesată să transforme insulele sale din Marea Chinei de Sud în destinații turistice exotice. Viitoarele stațiuni insulare vor fi perfecte pentru nunți, însă modelul va putea fi implementat doar pe acele insule care nu vor necesita o prezență militară, fiind probabil vorba de insulele mai mici. Xiao Jie, primarul diviziunii administrative creată de China pentru a gestiona întreaga regiune a Mării Chinei de Sud, a declarat că speră că insulele vor deveni o atracție turistică de succes, precum Insulele Maldive. Guvernul chinez a deschis deja unele dintre insulele din arhipelagul Paracel pentru vizitele unor turiști. Străinii nu au voie însă să viziteze aceste insule, privilegiul fiind valabil doar pentru cetățenii chinezi.

Sursă: Reuters, Reuters

Xi avertizează armata că bugetul său nu va mai crește ca în trecut

După aproape două decenii în care bugetul militar al Chinei a crescut cu peste 10% pe an, datorită performanței economiei chineze, președintele Xi Jinping a anunțat armata că va trebui să se obișnuiască de acum cu creșteri mai mici. Este o recunoaștere a realității scăderii ratei de creștere a PIB-ului Chinei, guvernul având astfel din ce în ce mai puține resurse, pe care trebuie să le aloce și pentru programe sociale în curs de extindere, precum asigurări de sănătate și pensii. Astfel, Xi a cerut armatei să fie mai eficientă și să cheltuie cu prudență fondurile disponibile. Astfel, armata va trebui să evite proiectele care cer mulți bani, dar nu produc rezultate. Articolul care îl cita pe Xi nu specifica însă care ar fi proiectele ineficiente.

Bugetul de anul acesta al armatei chineze a crescut cu numai 7,6%, o creștere considerabilă, dar care pălește în comparație cu media ultimelor două decenii. Bugetul Chinei, care nu este foarte transparent, este al doilea cel mai mare din lume, dar reprezintă doar în jur de o treime din bugetul militar al SUA.

Sursă: South China Morning Post

China nu a fost mulțumită de declarația G7

În urma summitului G7 din Japonia, liderii celor șapte state membre (plus Uniunea Europeană) au oferit publicului o declarație care includea și referințe față de situația din Marea Chinei de Sud. China a fost însă „extrem de nemulțumită” față de această declarație. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Hua Chunying a dat vina pe Japonia pentru „exagerarea subiectului Mării Chinei de Sud”, declarând că țara sa este „extrem de nemulțumită cu ceea ce Japonia și G7 au făcut”.

Sursă: Reuters

Interceptarea avionului american din Marea Chinei de Sud a încălcat acordul SUA-China

SUA a declarat că interceptarea de acum două săptămâni a unui avion de supraveghere american, de către două avioane de luptă chineze, în spațiul aerian internațional din partea de nord a Mării Chinei de Sud a încălcat un acord între armatele celor două țări. Acordul în cauză guvernează întâlnirile neprevăzute între avioane americane și chineze, stabilind regului pe care cele două părți trebuie să le urmeze pentru a evita orice posibil incident. În acest caz, avioanele chineze J-11 s-au apropiat la numai 15 metri de avionul american EP-3, de dimensiuni mult mai mari. Prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării, Yang Yujun, China a negat însă că piloții săi au încălcat acordul bilateral, acesta declarând că ei s-au comportat profesionist. Yang Yujun a mai adăugat că soluția pentru aceste probleme este încetarea patrulelor americane în apropierea Chinei.

Sursă: Reuters

Tsai Ing-wen este periculoasă pentru că este necăsătorită

Un editorial din ziarul chinez International Herald Leader, deținut de agenția de presă de stat Xinhua, a caracterizat-o pe noua președintă a Taiwanului ca având un stil care tinde către „emoționalism, individualism și extremism”, deoarece este necăsătorită și „îi lipsește responsabilitatea iubirii și a familiei”. Autorul, Wang Weixing, este membrul unei organizații care se ocupă legăturile Chinei cu Taiwanul, dar și directorul departamentului de studiu al forțelor militare străine din cadrul Academiei de Științe Militare a Armatei de Eliberare a Poporului. Articolul este cea mai nouă salvă de tun în războiul Chinei cu Tsai, care a fost inaugurată în funcția de președinte al Taiwanului pe 20 mai. Ea a câștigat alegerile prezidențiale din ianuarie, devenind prima femeie care deține această funcție, cât și prima femeie din Asia care a ajuns la conducerea unui stat fără a avea vreo legătură de familie cu un politician de sex masculin. În China însă, femeile necăsătorite sunt stigmatizate, aplicându-li-se termenul derogatoriu de „femei resturi”(leftover women) tuturor celor care nu s-au căsătorit până la vârsta de 27 de ani. Beijingul se teme de faptul că Tsai va încerca să îndepărteze Taiwanul de China, cât și de o posibilă declarare a independenței insulei. Tsai a promis însă că nu va declara independența Taiwnaului, deși a lăsat să se înțeleagă că nu va fi așa apropiată de China precum a fost predecesorul său, cât și că va lucra pentru a reduce dependența economică a Taiwanului față de vecinul său mult mai mare.

Critica lui Wang Weixing a fost însă criticată de cetățenii chinezi, care l-au acuzat de misoginism. Ea a atras atenția și presei internaționale, la rândul său critică față de articolul acestuia. Articolul său a dispărut apoi de pe site-ul International Herald Leader, cât și de pe alte site-uri chineze care îl publicaseră, fără vreo explicație a acestei retrageri.

Sursă: The Wall Street Journal

Economie

Huawei a dat în judecată Samsung pentru încălcarea unor patente

Compania chineză de telefonie mobilă Huawei a dat în judecată competitorul său sud-coreean Samsung, pe care îl acuză că a încălcat o serie de patente deținute de Huawei. Este vorba atât de patente legate de dispozitive mobile, cât și de patente legate de tehnologia de transmitere a datelor LTE.

Procesul, care va avea loc în Statele Unite, reprezintă prima dată când Huawei a dat în judecată Samsung pentru încălcarea unui patent. Samsung a mai fost acuzată în trecut de această practică de Apple, care a intentat numeroase procese împotriva gigantului sud-coreean.

Procesul reprezintă o bornă în evoluția companiilor chineze, care până acum erau cele acuzate de încălcarea unor patente. Situația a evoluat datorită investițiilor și progresului făcut de companiile tehnologie din China. Huawei a investit anul trecut 9,2 miliarde de dolari în cercetare-dezvoltare, adică aproximativ 15% din veniturile companiei. Astăzi, Huawei este al treilea cel mai mare producător de telefoane mobile din lume, după Samsung și Apple, având o cotă de piață de 8,3%.

Sursă: The Wall Street Journal

Obligațiuni în renminbi tranzacționate la Londra

Ministerul de Finanțe al Chinei a vândut pentru prima dată obligațiuni emise în renminbi la Londra. În total, au fost vândute obligațiuni în valoare de 500 de milioane de dolari. Având un termen de trei ani, ele vor oferi investitorilor o dobândă anuală de 3,28%. Vânzarea vine în contextul procesului de internaționalizare a monedei Chinei, renminbiul, după ce anul trecut acesta a fost inclus în coșul valutar al FMI.

Sursă: The Wall Street Journal

Societate

Reclama rasistă a unei companii de detergenți

Pentru a ilustra cât de bun este detergentul său, compania chineză Qiaobi a decis să producă un clip publicitar în care un bărbat negru este îndesat în mașina de spălat, din care iese apoi arătând ca un tânăr chinez chipeș și cu tenul deschis la culoare. Qiaobi nu pare a fi considerat ideea ca fiind rasistă, iar clipul a ajuns pe Internetul din China, unde inițial nu a atras prea multă atenție. Dar săptămâna trecută el a ajuns și în vizorul presei occidentale, care a subliniat și criticat tenta profund rasistă a reclamei. Utilizatorii de Internet din China s-au seisizat și ei, criticând clipul. Prima reacție a companiei? Să critice presa occidentală pentru „sensibilitatea ei exagerată”.

Până la urmă, Qiaobi a decis să își ceară scuze cetățenilor de culoare din China și să își retragă clipul, afirmând că nu a dorit să jignească pe nimeni. Dar reclamă a adus din nou în prim plan atitudinea rasistă a unor chinezi, amplificată de faptul că în China trăiesc foarte puține persoane de culoare.

Sursă: BBC, BBC

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza