Când Trump pleacă, China și India vin în Europa

Andreea Brînză | 10 iunie 2017
Premierul Li Keqiang ținând un ... +
Premierul Li Keqiang ținând un discurs la sediul OCDE din Paris, în 2015 -

În urmă cu câteva luni, cu ocazia Forumului Economic de la Davos, China prelua ștafeta globalizării de la Statele Unite și, mai apoi, președintele Xi Jinping pleda pentru politica celor două căi: o nouă ordine globală și menținerea securității internațională. Ca parte a politicii celor două căi, China dorește să ghideze sistemul internațional către o ordine multipolară „mai justă” și să ghideze comunitatea internațională către menținerea securității globale.

După venirea la conducerea SUA a lui Donald Trump, care a transformat protecționismul în laitmotivul campaniei sale, prin sloganul „America First”, s-a văzut o intensificare a folosirii conceptelor de globalizare și comerț liber în discursurile liderilor Chinei. Cele două apar cu o și mai mare frecvență în rândurile articolelor mass-mediei chineze. De la Xinhua, la People’s Daily și la CGTN, toată media chineză au început să prezinte China drept noul promotor al globalizării, iar proiectul Belt and Road drept Globalizare 2.0.

În acest context a venit vizita lui Trump din Europa, pentru întâlnirile NATO și G7, de la sfârșitul lunii mai. Dacă vizitele au părut un succes pentru Casa Albă, ca primul tur diplomatic realizat de președintele Trump, ele au avut un impact negativ asupra relației SUA-Europa. De la rafala de acuze și critici la adresa statelor NATO, la retragerea din Acordul de la Paris privind încălzirea globală, toate aceste acțiuni ale lui Trump au creat un moment istoric, punând în dificultate relațiile de prietenie dintre SUA și UE.

Totul avea să înceapă în urma discursului lui Trump de la noul sediul al NATO din Bruxelles, când a certat aliații SUA că nu cotizează suficient la bugetul NATO. Mai precis, multe state NATO, inclusiv Germania, nu au atins plafonul de 2% din PIB alocați bugetului militar. La câteva zile, Angela Merkel, cancelara Germaniei, ținea un discurs în care îi spunea Europei că trebuie să se bazeze pe propriile puteri, în același timp în care va coopera cu SUA și Marea Britanie. Donald Trump a revenit în prim-plan, la scurt timp, cu un tweet în care atrăgea atenția Germaniei asupra deficitului comercial pe care îl are cu SUA și asupra cheltuielilor militare reduse. Mass-media a conectat cele două declarații după șablonul acțiune-reacțiune, ignorând faptul că discursul Angelei Merkel era adresat populație germane în special și europene în general, într-o perioadă electorală pentru Germania.

Criticile aduse în mod repetat NATO și Uniunii Europene, dar mai ales retorica protecționistă și izolaționistă a SUA au îndepărtat destul de mult statele aflate pe cele două țărmuri ale Pacificului. În plus, repoziționarea SUA cu privire la Acordul de la Paris, privind lupta împotriva încălzirii globale, a adâncit și mai mult divergențele cu Europa, lăsând cale deschisă altor mari puteri. Iar acestea nu au întârziat să vină în Europa. China și India, cele mai importante puteri ale momentului, datorită ratei de creștere a PIB-ului, au luat în vizor Europa. Prim-ministrul indian, Narendra Modi și premierul chineze, Li Keqiang au efectuat vizite în statele din Europa, unde principala oprire a fost Germania – cel mai important stat european ca mărime a PIB-ului și a populației.

Prim-ministrul indian Narendra Modi într-o vizită în Spania, fiind primit de omologul său spaniol, Mariano Rajoy
Prim-ministrul indian Narendra Modi într-o ... +
Prim-ministrul indian Narendra Modi într-o vizită în Spania în mai 2017, fiind primit de omologul său spaniol, Mariano Rajoy -

Dacă Modi a ajuns primul în Europa, în ultimele zile ale luni mai, având ca destinații Germania, Spania, Rusia și Franța, Li i-a urmat la nici două zile, el urmând să ajungă mai apoi în Bruxelles. Turul lui Modi este un rezultat al „politicii turistice” a prim-ministrului indian, acesta fiind unul dintre cei mai activi prim-miniștrii ai Indiei la nivel diplomatic.

De cealaltă parte, turul lui Li Keqiang vine la câteva zile de la finalizarea summitului G7 și vizează două state, Germania și Belgia, centre de putere ale UE. Astfel China pare că dorește să indice că este dispusă să ocupe locul lăsat vacant de Statele Unite și să devină noul companion al Europei în această nouă eră a Globalizării 2.0. Iar China pare a fi umărul de sprijin pe care Europa se poate apleca.

Li s-a aflat în Germania pentru a discuta aspecte despre Summitul G20 care va avea loc într-o lună la Hamburg, pentru a întări angajamentul părții chineze privind implicarea în Acordul de la Paris și pentru a vorbi despre comerț liber. El a participat la summitul anual China-UE, ajuns la cea de-a 19a ediție. Aici, Li a discutat cu președintele Comisie Europene Jean-Claude Juncker și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Comerțul liber este principala preocupare a Chinei și Europei din ultimul timp, iar punctul de convergență este Inițiativa Belt and Road (BRI). Cunoscută la nivel informal și drept noul drum al mătăsii, BRI este principalul mecanism de politică externă al Chinei din ultimii ani. A fost lansată în 2013 și de atunci dorește să conecteze China de Europa via Asia și Africa prin intermediul a două coridoare economice, unul terestru și unul maritim.

Având ca destinației finală Europa, Inițiativa Belt and Road dorește să promoveze investițiile chineze în statele aflate de-a lungul celor două coridoare, dorind o implicare mai mare a statelor europene în acest proiect. Recentul Forum Belt and Road din luna mai, din Beijing, a reușit să atragă nume europene importante ca Mariano Rajoy, Paolo Gentiloni, Alexis Tsipras în același timp în care a reușit să poziționeze China pe harta marilor puteri cu o strategie globală.

Dacă SUA este dezamăgită de partenerii săi NATO și de acordurile de liber schimb, China pare a fi mai mult decât dispusă să o înlocuiască și să-și câștige un nou partener și aliat: Europa. În aceste condiții decizia Chinei și a Uniunii Europene de a programa mai devreme în calendarul diplomatic summitul lor bilateral, față de tradiția lunii iulie, a adus un plus de imagine relațiilor China-Europa. China a profitat și prin reiterarea angajamentului pe care și l-a luat la Paris, privind acordul climatic, preluând și aici de la SUA ștafeta retorică de lider global. Chiar dacă relațiile China-Europa par a fi fost marcate mici scurtcircuitări comerciale, cele două părți nereușind să emită o declarație comună la sfârșitul summitului din cauza divergențelor comerciale, viitorul pare mult mai lin pentru China și Europa după primul tur diplomatic al lui Donald Trump.

Despre autor:

Andreea Brînză este cercetător în cadrul RISAP. Domeniile sale de interes sunt legate de geostrategia, geopolitica și geoeconomia regiunii Asia-Pacific, în special cele ale Chinei.

Comenteaza