Construcția de către armata chineză a unui drum spre o zonă numită Platoul Doklam, situată între statul indian Sikkim și Bhutan, reușește să producă tensiuni între India și China. Regiunea Doklam se află în cel mai îndepărtat punct al văii Chumbi, în zona graniței dintre India și Bhutan. Deși această zonă este revendicată atât de China, cât și de Bhutan, intervenția Indiei în acest conflict este motivată de relația tradițională de securitate pe care aceasta o are cu Bhutan, dar și de amenințările aduse propriei securități naționale. Acest nou drum construit de China reprezintă un pericol pentru zona „Chicken’s Neck”, un teritoriu strategic care leagă statele din India de nord-est de restul țării.
Colaborarea Bhutanului cu India are rădăcini adânci în istorie. Bhutan a fost un protectorat al Indiei Britanice, iar în anul 1947 a fost prima țară care a recunoscut independența Indiei față de Regatul Unit al Marii Britanii. În 1949, India și Bhutan au semnat un tratat de prietenie, prin care India și-a asumat responsabilitatea securității militare a vecinului său mai mic, a cărui politică externă trecea sub influența guvernului indian. În anul 1958, prim-ministrul Indiei, Jawaharlal Nehru, a declarat în parlament că „orice atingere adusă Bhutanului, este o atingere adusă Indiei”. Prima vizită în străinătate a actualului prim-ministru, Narendra Modi, a fost în Bhutan, demonstrând încă o dată legătura puternică dintre cele două țări.
Din cauza trecutului tensionat, China și Bhutan nu au în prezent relații diplomatice, în ciuda faptului că cele două guverne încearcă să soluționeze disputa asupra celor 470 de kilometri de frontieră încă din anul 1980.
Conflictele de frontieră dintre China și India au o istorie bogată, însă cel mai important eveniment a fost Războiul Sino-Indian din 1962. Divergențele de opinie au apărut din cauza versiunilor diferite ale istoriei: India pretindea frontiera demarcată sub dominația britanică, iar China pe cea de pe vremea Chinei imperiale. In timpul Războiului Sino-Indian, India își instalase avanposturile la marginea graniței, așa cum o revendica, dar China a reușit să înconjoare pozițiile indiene. Victoria Chinei în urma acestui război a marcat India pentru următoarele decenii. Din acest motiv, India nu a mai dezvoltat infrastructura din Arunachal Pradesh deoarece se temea că armata chineză ar putea folosi această infrastructură pentru a avansa pe teritoriul Indiei, în cazul unui război.
În ceea ce privește situația actuală, poziția Chinei este una fermă. Prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerul de Afaceri Externe, Geng Shuang, China afirmă că problema frontierei din Sikkim este rezolvată încă din anul 1890, în urma tratatului semnat cu Marea Britanie și acuză armata indiană că „împiedică activitățile normale” ale forțelor chineze de la graniță. Urmând același fir al ideilor, în cadrul conferinței de presă a Ministerului Național de Apărare al Chinei, purtătorul de cuvânt, Wu Qian a declarat că trupele chineze au luat toate măsurile necesare pentru a salva suveranitatea națională și integritatea teritorială a Chinei. Cât despre un posibil război, Wu Qian a declarat că armata chineză este pregătită în orice moment să protejeze integritatea teritorială, dar speră că „orice persoană din armata indiană a învățat lecția de istorie”, făcând trimitere la Războiul din 1962, când India a pierdut în favoarea Chinei.
Ambasadorul Chinei în India, Luo Zhaohui, a declarat și el că guvernul chinez se află sub o mare presiune, deoarece poporul chinez este deranjat de intervenția militară a Indiei și speră că această luptă va fi dusă doar prin mijloace diplomatice.
De cealaltă parte, Ministerul Afacerilor Externe din India a subliniat într-un comunicat de presă că India este profund îngrijorată de recentele acțiuni ale armatei chineze și consideră că o astfel de construcție ar reprezenta o schimbare semnificativă a status quo-ului, cu implicații grave pentru securitatea Indiei. Partea indiană face trimitere la acordul din anul 2012, semnat între India și China, care stipulează ca acest conflict să fie soluționat doar prin consultări.
În ceea ce privește un posibil război, Arun Jaitley, ministrul apărării din India, a reacționat la declarațiile Chinei, declarând că „India din 2017 este diferită de cea din 1962”.
Ministerul Afacerilor Externe din Bhutan a declarat că drumul construit pe teritoriul Bhutanului este o încălcare directă a acordurilor semnate și acest lucru afectează procesul de delimitare a graniței dintre China și Bhutan. Bhutan speră că „status quo-ul din zona Doklam va fi menținut ca înainte de 16 iunie 2017”, atunci când a început conflictul.
Deși anual sunt peste 300 de conflicte în această zonă, importanța acordată acestui episod poate avea la bază și motive politice. India a ales să nu facă parte din proiectul chinez Belt and Road Initiative, de refacere a Drumului Mătăsii, proiect ce va lega comercial China cu Asia Centrală, Europa şi Africa pe mare şi pe uscat, deoarece consideră că agenda de dezvoltare a Chinei maschează ambițiile sale geopolitice, în special în regiunea Pakistanului, principalul inamic al Indiei.
Azilul politic acordat de India lui Dalai Lama a fost și este de asemenea încă un motiv de conflict între aceste două țări. Recenta vizită a lui Dalai Lama în Arunachal Pradesh, un stat indian pe care China îl revendică, a provocat închiderea rutei de pelerinaj a indienilor către Tibet, prin pasul Nathu La. „Partea indiană este de vină pentru închiderea rutei de pelerinaj prin Nathu La. Redeschiderea traseului depinde în totalitate de partea indiană” a declarat Lu Kang, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe.
La nivel strategic, India a ales să ducă o politică de apropie față de Statele Unite ale Americii. Recent, prim-ministrul indian, Narendra Modi și președintele SUA, Donald Trump, au avut o întrevedere ce s-a încheiat cu o declarație de prietenie și cu propuneri de colaborare economică. Dovada a bunei colaborări economice dintre cele două state stă faptul că, în ultima perioadă, multe companiile americane au ales să investească în India. Celebra companie americană, Apple, a declarat că va construi un nou sediul de asamblare a produselor Iphone în India, în timp ce Lockheed Martin ar putea în viitor să producă avioane de luptă în India.
În cadrul Summit-ului G20, ce a avut loc recent în Germania, prim-ministrul indian a avut o întrevedere neoficială de 5 minute cu președintele chinez, Xi Jinping. Cei doi au purtat o scurtă discuție despre actualul conflict, declarând că își doresc o soluționare pașnică. Recentele tensiuni au readus însă în atenție în India subiectul disputei teritoriale cu China, influențând în mod negativ relațiile dintre cei doi giganți asiatici.
Cu toate acestea, tensiunile aveau să se intensifice odată cu exercițiile militare întreprinse de armata chineză în Tibet, în apropierea graniței cu Bhutan. Unii analiști au văzut în aceste exerciții o încercare a Chinei de a muta cât mai multe vehicule, trupe și armament în regiunea de conflict.
Comenteaza