Articolul 9 și patimile prim-ministrului Shinzō Abe

După mai bine de jumătate de secol în care Japonia a renunțat la dreptul său de apărare colectivă, săptămâna trecută, coaliția de guvernământ a Japoniei, condusă de Shinzō Abe, a reușit să adopte în camera inferioară a Dietei (parlamentul japonez) o serie de legi care reinterpretează Articolul 9 al Constituției Japoniei (care interzicea orice fel de intervenție armată pe orice alt teritoriu în afară de cel japonez) conform unei decizii guvernamentale din 2014. Deși, inițial adoptată ca un act de penitență față de agresiunile japoneze asupra țărilor din Asia de Est și de Sud-Est din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atitudinea pacifistă a Japoniei pare să fi suferit o modificare, lucru ce a provocat reacții dure mai ales din partea Chinei și a Coreei de Sud, care au condamnat ceea ce au numit visul premierului Shinzō Abe de remilitarizare a Japoniei. Aceste reacții de pe plan extern își regăsesc însă ecoul și în interiorul Japoniei, fapt ce ar putea să-i pună probleme serioase lui Abe.

Opoziția politică

Deși nu este foarte puternică, opoziția a încercat să opună rezistență adoptării noilor amendamente, încercând să împiedice desfășurarea votului. Abe are, totuși, sprijinul unei majorități de două treimi din totalul locurilor din camera inferioară a Dietei. Conform legii japoneze, în cazul în care camera superioară a Dietei nu reușește să voteze noua lege în cel mult 60 de zile, aceasta se poate reîntoarce în camera inferioară și poate fi decretată direct de către aceasta – în cazul în care obține votul a mai mult de două treimi dintre membri. De altfel, premierul Abe pare foarte hotărât să grăbească decretarea legii înainte de sfârșitul actualei sesiuni parlamentare din 27 septembrie (care a fost deja prelungită cu două luni) în ciuda argumentelor aduse de opoziție.

Principalele argumente ale opoziției se bazează pe ceea ce ar fi neconstituționalitatea reinterpretării Constituției, fapt ce pare să fie susținut și de majoritatea experților în domeniu. Conform unui sondaj realizat de unul dintre ziarele centrale din Japonia – Asahi Shimbun (de stânga) – din 122 de experți consultați în această privință, 104 au considerat că noua legislație este neconstituțională – fapt ce nu poate fi neglijat nici măcar de către actuala guvernare, opinia experților fiind foarte respectată în Japonia și având un rol important în modelarea opiniei publice.

Un alt argument adus de opoziție în favoarea renunțării la votul asupra noii legislații invocă faptul că aceasta nu a fost dezbătută suficient, cabinetul lui Abe grăbindu-se să o supună la vot în camera inferioară după numai 116 ore de dezbateri în plen, în ciuda protestelor vehemente. Pe lângă asta, opoziția susține că noua legislație, precum și eventualele consecințe ale acesteia, nu sunt destul de bine cunoscute și de publicul larg.

Reacția publicului japonez

Așa cum era de așteptat, intenția lui Abe de a reinterpreta Articolul 9 a stârnit dezbateri aprinse în interiorul societății japoneze. Actualul cabinet condus de Abe s-a bucurat, de la instaurarea sa în decembrie 2012, de o largă susținere (de peste 50%) în rândul populației, dar dorința sa de a lărgi prerogativele militare ale Japoniei nu s-a dovedit o mișcare care să se bucure de aprobarea acesteia. Conform unui alt sondaj, realizat tot de către Asahi Shimbun, rata de susținere a actualului cabinet Abe s-a prăbușit până la 37 de procente, cea mai mică înregistrată vreodată de când Abe și echipa sa au preluat puterea. În plus, acest procent mic de susținere pentru Abe pare să fie confirmat și de amplele proteste împotriva noii legislații. Recent, oficiali ai Partidului Liberal Democrat (LDP) – partidul care, împreună cu formațiunea Kōmeitō, alcătuiește actuala guvernare – au anunțat că vor renunța la discursurile publice în favoarea revizuirii Constituției de frica față de posibila reacție negativă a publicului.

Nu doar oamenii de rând și-au arătat dezaprobarea față de intențiile lui Abe, ci chiar și personalități marcante și-au enunțat public oprobriul. Celebrul regizor Hayao Miyazaki, co-fondatorul studiourilor Gibli și creatorul unora dintre cele mai cunoscute filme de animație japoneze, precum Spirited Away, Princess Mononoke, Howl’s moving castle, l-a condamnat în termeni duri pe premierul japonez: „bănuiesc că premierul Abe dorește să rămână în analele istoriei drept marea personalitate care a reinterpretat Constituția, dar eu cred că e un fapt josnic”. Și Miyazaki nu este singurul care a luat o atitudine fermă față de această problemă sensibilă nu doar pentru Japonia, ci pentru toată Asia de Est – scriitorul Haruki Murakami a declarat în aprilie 2015 că Japonia ar trebui să își ceară scuze oficial pentru atrocitățile pe care le-a cauzat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial până când acestea sunt acceptate, adăugând că a-ți cere scuze nu este o rușine.

Cu toate acestea, este clar că Abe consideră că Japonia a făcut destul pentru a-și exprima regretele față de acțiunile sale din trecut și că actualul context geopolitic (care include și o Chină aflată în plină ascensiune) impune o schimbare de atitudine. Iar această nouă atitudine revizionistă pare să facă parte din eforturile sale de a revigora economia japoneză, aflată în stare de letargie de mai bine de două decenii: prerogative extinse pentru forțele militare japoneze ar însemna noi cheltuieli și, în speță, un impuls dat industriei și economiei. Într-adevăr, o creștere economică suficientă ar tempera probabil publicul japonez și ar putea lăsa într-un con de umbră problematica reinterpretării Constituției, însă opoziția își va pune în continuare întrebarea: dacă un prim-ministru își permite să reinterpreteze Constituția în funcție de propriile ambiții, care ar mai fi rolul acesteia în restricționarea puterii politice?