Aproape, dar încă departe: premierul chinez Li Keqiang în Australia

RISAP | 3 aprilie 2017
Malcolm Turnbull și Li Keqiang, ... +
Malcolm Turnbull și Li Keqiang, pasând o minge de fotbal australian, înainte de a urmări un meci între două echipe australiene -

Pentru mai bine de o săptămână, premierul chinez Li Keqiang a vizitat Australia și Noua Zeelandă, în încercarea de a întări legăturile Chinei cu cele două țări și de a promova comerțul liber și cooperarea internațională într-o perioadă marcată de incertitudini față de viitorul globalizării. Vizitele lui Li vin într-o perioadă în care China se promovează ca fiind principalul apărător al comerțului liber și al globalizării, o poziție adoptată în ultimele luni, după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA ,din noiembrie 2016.

Relațiile economice dintre Australia și China sunt extrem de strânse, China fiind cel mai mare partener comercial al Australiei, valoarea comerțului bilateral ridicându-se la 150 de miliarde de dolari. Spre deosebire de majoritatea economiilor dezvoltate, Australia are un surplus comercial în relația cu China, de nu mai puțin de 22 de miliarde de dolari. Acest surplus de datorează numeroaselor resurse minerale, precum fier sau cărbune, pe care Australia le exportă în China. Pentru a întări aceste relații economice, Beijing și Canberra au încheiat un acord de liber schimb, ChAFTA (China-Australia Free Trade Agreement), care a intrat în vigoare în decembrie 2015.

Principala realizare a vizitei lui Li a fost lărgirea accesului exporturilor de carne de vită australiană pe piața din China. Cum exporturile de carne de vită ale Australiei către China se ridică deja la valoarea de 600 de milioane de dolari, industria agricolă australiană a primit cu entuziasm vestea. Premierul Li Keqiang și Malcolm Turnbull, prim-ministrul australian, au convenit să pornească negocieri pentru îmbunătățirea acordului ChAFTA, prin liberalizarea investițiilor și sectorului serviciilor. Cei doi șefi de guvern s-au pus de acord și asupra importanței comerțului liber, declarând susținerea țărilor lor pentru realizarea unui acord multilateral de liber schimb în regiunea Asia-Pacific, acordul Regional Comprehensive Economic Partnership (RCEP), care include și țările ASEAN, Coreea de Sud, India, Japonia și Noua Zeelandă.

Dar vizita lui Li a fost însoțită și de dezamăgiri. China se aștepta ca parlamentul australian să aprobe, în sfârșit, un tratat de extrădare între cele două țări, care a fost amânat de numeroase ori din cauza dubiilor australiene legate de sistemul juridic din China și de potențialele abuzuri. La doar câteva zile după ce Li a părăsit Australia, guvernul a retras acordul înaintea unui vot din parlament, după ce Partiul Laburist (de opoziție) și alți senatori au făcut clar faptul că vor vota împotriva acordului, făcând imposibilă ratificarea sa. Decizia a venit în același moment în care un profesor australian nu a fost lăsat să părăsească China, fiind interogat de autorități. Feng Chongyi, un profesor care se ocupă cu studierea sistemului politic și a condițiilor sociale din China, s-a născut în China, dar este un rezident australian. Reținerea sa în China a fost intens dezbătută în Australia, ridicând noi semne de întrebare despre sistemul politic și judiciar chinez. După o săptămână, lui Feng i s-a permis întoarcerea în Australia.

Cele două contraste, succesul economic și problemele politice, ilustrează dilema Australiei cu privire la relațiile cu Beijing, principalul său partener economic, dar o țară privită cu teamă. Într-un discurs susținut la mijlocul lunii martie în Singapore, Julie Bishop, ministrul afacerilor externe al Australiei, a criticat indirect China, subliniind faptul că „pilonul esențial al ordinii mondiale pe care o preferăm este democrația”. „În timp ce non-democrații precum China se pot dezvolta participând în acest sistem”, Bishop a avertizat că „pentru ca stabilitatea și prosperitatea să continue, SUA trebuie să joace un rol și mai mare ca puterea strategică indispensabilă din regiunea Asia-Pacific”. Discursul Juliei Bishop a ridicat unele semne de întrebare privind modul în care guvernul australian privește relația cu China. Venind însă cu doar câteva zile înainte de vizita premierului Li în Australia, reacția Ministerului de Externe chinez a fost reținută, acesta exprimându-și speranța că „părțile în cauză vor renunța la prejudecățile lor și vor privi dezvoltarea Chinei cu o atitudine corectă și obiectivă”.

Ministrul de externe al Australiei, Julie Bishop, ținând un discurs în Singapore, în martie 2017
Ministrul de externe al Australiei, ... +
Ministrul de externe al Australiei, Julie Bishop, ținând un discurs în Singapore, în martie 2017 -

Într-un discurs în Parlamentul australian, Li Keqiang a anunțat că țara sa nu dorește ca alte state „să aleagă o tabără, așa cum s-a întâmplat în Războiul Rece”. Li a profitat de ocazie pentru a sublinia și importanța păcii în regiune: „De-a lungul istoriei Chinei, pacea a fost cel mai de preț lucru”. Dar subiectul tensionat al Mării Chinei de Sud nu a putut fi evitat, premierul Li fiind întrebat de jurnaliști de măsurile de militarizare a insulelor efectuate de China. Răspunsul său a fost puțin neașteptat, recunoscând că guvernul chinez a amplasat echipamente militare pe insulele sale din Marea Chinei de Sud, dar argumentând că a făcut asta pentru „protejarea libertății de navigație”, exact libertatea pe care SUA, Australia și alte state se tem că armata chineză o va îngrădi, odată ce va avea puterea să facă asta.

Prim-ministrul australian Malcolm Turnbull a subliniat și el faptul că Australia nu trebuie să aleagă între China, principalul partener economic, și SUA, principalul partener de securitate. Turnbull a declarat că Australia are „relații puternice dar diferite” cu cele două puteri. Dezbaterea internă despre relația Australiei cu China și rolul Canberrei în noul peisaj geopolitic, dominat de ascensiunea Chinei și de tensiunile dintre China și SUA, are loc de mai mult timp. Venirea la putere la Washington a lui Donald Trump, cu declarațiile sale care par a semnaliza o diminuare a rolului Statelor Unite pe scena globală, nu au făcut decât să amplifice dezbaterea. Relația dintre Australia și SUA a fost recent afectată de informațiile publice despre conversația dintre Donald Trump și Malcolm Turnbull, care s-a încheiat dezastruos, întrucât Trump se opune unui acord al administrației Obama de găzduire în SUA a 1250 de refugiați pe care Australia nu a dorit să-i primească. Într-un discurs recent, care a primit multă atenție în Australia, fostul ambasador australian la Beijing, Stephen FitzGerald, a ridicat semne de întrebare în legătură cu politica externă actuală a Canberrei, afirmând că „trăim în lumea Chinei”. În acest context, vizita lui Li pare a întări relațiile economice dintre cele două țări, fără a pune însă capăt dezbaterilor australiene despre modul în care ar trebui să interacționeze cu Beijing.

Beijingul pare a-și fi făcut speranțe că vizita lui Li ar fi putut aduce momentul în care Australia își declara în mod formal interesul pentru proiectul One Belt, One Road (OBOR), de refacere a Drumului Mătăsii. Acest proiect, care încă nu a fost definit în mod clar, dar care promite mii de miliarde de dolari în investiții în Africa și Eurasia, este principala inițiativă de politică externă a Chinei din ultimii patru ani. De aceea, un acord cu Australia ar fi fost un semn al acceptării crescânde a inițiativei chineze. Deși din punct de vedere economic inițiativa OBOR s-ar fi pliat bine pe proiectul de infrastructură al guvernului australian din nordul țării, Canberra a decis să amâne semnarea unui astfel de acord. Unele surse au declarat că intenția este de „a observa reacția altor țări vestice” înainte de a adera la OBOR.

În ciuda eșecului OBOR, au existat și vești bune pentru China în domeniul infrastructurii. BBI Group, o companie australiană care dorește să demareze un proiect de exploatare a minereului de fierului în regiunea nord-vestică Pilbara a semnat un memorandum de înțelegere cu China State Construction Engineering Corporation pentru construirea unui port și a unei căi ferate. Nu este însă clar dacă acordul se va concretiza, întrucât BBI Group nu a făcut încă rost de cele 6 miliarde de dolari necesare pentru construirea proiectului.

După cinci zile petrecute în Australia, între 22 și 26 martie, Li Keqiang a plecat într-o altă vizită în Noua Zeelandă, pentru alte patru zile, până pe 29 martie.

Deși Noua Zeelandă a fost o destinație secundară în comparație cu Australia, se poate spune că Li a obținut rezultate mai bune. În primul rând, Noua Zeelandă a semnat cu China un acord privind proiectul One Belt, One Road (OBOR), o onoare pe care Australia i-a refuzat-o lui Li. În al doilea rând, Li și omologul său Bill English au decis să dezvolte acordul de liber schimb deja existent între cele două țări, cu obiectivul de a-l transforma, în cuvintele lui Li, în „cel mai avansat acord de liber schimb dintre China și o țară vestică”. Cele două țări au semnat nouă acorduri cu ocazia acestei vizite.

Cu ocazia celor două vizite, premierul Li Keqiang a publicat în ziarele The Australian și New Zeeland Herald câte un Op-Ed în care lăuda virtuțile comerțului liber, avertiza împotriva protecționismului și promova atât continuarea dezvoltării relațiilor bilaterale, cât și importanța menținerii păcii în regiune.

Acestea au fost și principalele teme ale turului lui Li, care din punct de vedere economic a fost un succes. Dar amânarea acordului de extrădare dintre China și Australia demonstrează că relațiile politice dintre cele două state nu se ridică încă la nivelul celor economice. Rămâne un semn de întrebare dacă guvernul chinez va implementa cu adevărat retorica sa privind deschiderea și cooperarea internațională și susținerea comerțului liber și dacă, prin acestea, va putea profita în următorii ani de dubiile create de SUA în capitalele asiatice, câștigând noi prieteni.

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza