Al patrulea simpozion al think-tank-urilor din China și Europa Centrală și de Est

Andreea Leonte | 6 ianuarie 2018
Simpozionul think-tank-urilor din China și ... +
Simpozionul think-tank-urilor din China și Europa Centrală și de Est (formatul 16+1) -

În perioada 18-19 decembrie 2017, a avut loc în Beijing cel de-al patrulea Simpozion al Think-Tank-urilor din China și Europa Centrală și de Est (Central and Eastern Europe – CEE). Simpozionul a fost organizat de Academia Chineză a Științelor Sociale (Chinese Academy of Social Sciences) și a avut ca temă: Cooperarea Chinei cu țările din Europa Centrală și de Est (formatul 16+1) – perspective de viitor. În total au participat 145 de invitați chinezi, cercetători, profesori și experți în domeniul relațiilor sino-europene, precum și 66 de invitați din 16 țări europene (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria), plus câte un participant din Turcia și Statele Unite ale Americii. Cea mai numeroasă delegație a fost cea a Ungariei (11 participanți), în timp ce România a trimis un număr de 7 participanți, între care s-a numărat și un reprezentant al Institutului RISAP (Andreea Leonte). La eveniment a fost prezent și Ambasadorul României în China, E.S. Basil Vasilică Constantinescu.

Simpozionul s-a desfășurat pe parcursul a două zile, prima zi fiind dedicată unei sesiuni plenare și susținerii de prezentări simultane, în 3 paneluri diferite, fiecare panel având o temă specifică. Cele 22 de prezentări din primul panel s-au centrat în jurul întrebării: Cum promovează parteneriatul CEE 16+1 inițiativa Centură și Drum (Belt and Road)? Unul dintre speakerii din acest panel, Liviu Mureșan, președintele Institutul EURISC din România, a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente de cultură strategică care să ghideze activitatea platformei CEE 16+1 în realizarea obiectivelor comune. Liviu Mureșan a mai recomandat și înființarea unui instituții cu denumirea Belt and Road Liaison Experts, care să aibă rolul de a menține un dialog permanent cu alte instituții și organizații externe în scopul unei mai bune coordonări a activităților dintr-un anumit spațiu. Aceasta ar putea ajuta la evitarea neînțelegerilor sau conflictelor între diferiții actori implicați și ar ușura purtarea negocierilor.

Tema celui de-al doilea panel a fost: Cum se poate dezvolta platforma 16+1 în următorii 5 ani? și a cuprins, de asemenea, 22 de prezentări. Participanții din acest panel și-au prezentat opiniile cu privire la viitorul cooperării din cadrul 16+1, subliniind faptul că în acest moment lipsește o viziune pragmatică comună. Mai mult decât atât, s-a vorbit despre faptul că, din păcate, cele 16 state est-europene nu comunică între ele cu privire la rolul și interesele fiecăruia în cadrul acestui parteneriat și drept urmare, acesta platformă nu contribuie semnificativ la îmbunătățirea relațiilor dintre ele, care s-ar menține la același nivel și în lipsa acestui cadru.

Panelul al treilea a explorat o întrebare diferită, și anume: Cum contribuie platforma 16+1 la întărirea relațiilor din China și Uniunea Europeană? În acest din urmă panel, din partea României au susținut prezentări doi participanți: Andrei Rădulescu, cercetător și economist la Banca Transilvania, și Costin Lianu, Profesor la Universitatea Spiru Haret, București. Andrei Rădulescu a vorbit despre rolul din ce în ce mai proeminent pe care China îl are în economia mondială. În prezentarea sa, acesta a realizat o analiză a dependenței economice pe care statele aflate în vecinătatea celor 3 mări (Baltică, Adriatică și Marea Neagră), o au față de China. Aceste țări au fost împărțite în trei grupe, dintre care primul grup era alcătuit de țările membre UE (Italia, Grecia, România, Bulgaria, Croația, Slovenia), al doilea grup conținea țările din blocul de vest al Balcanilor (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia), iar cel de al treilea grup îngloba țările foste membre URSS (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina). Conform acestei analize, statele membre UE din primul grup sunt cele mai afectate de fluctuațiile produsului intern brut al Chinei, la pol opus cu țările din grupul al treilea, care manifestă o mai mare interdependență față de economia Rusiei, decât de cea a Chinei. Costin Lianu a vorbit de asemenea despre importanța platformei 16+1 pentru dezvoltarea economică a statelor implicate și a subliniat necesitatea formulării unei strategii comune, pragmatice, din partea celor 16 membri, care să fie în acord cu reglementările UE, precum și cu reglementările interne ale fiecărui stat.

Un panel al simpozionului think-tank-urilor din China și Europa Centrală și de Est
Un panel al simpozionului think-tank-urilor ... +
Un panel al simpozionului think-tank-urilor din China și Europa Centrală și de Est din 2017 -

În timpul prezentărilor din cele trei paneluri s-a mai vorbit și despre necesitatea contracarării tendințelor populiste care au rolul de a stingheri libera concurență, însă aceste eforturi trebuie să se fundamenteze pe principiul reciprocității. În scopul coordonării activității formatului 16+1 cu cerințele UE, s-a propus extinderea către formatul 16+4, reprezentând cele 16 țări din CEE, China, precum și cele 3 state care au reprezentanța cea mai mare în Parlamentul Uniunii Europene: Germania, Franța și Italia.

Cea de a doua zi a evenimentului a fost dedicată realizării de propuneri pentru edițiile viitoare ale simpozionului, precum și pentru eficientizarea colaborării dintre cele 17 state. Toți cei prezenți au căzut de acord că pentru a se ajunge la o viziune comună este nevoie de mai multă cercetare interdisciplinară. S-a propus astfel crearea unei platforme online care să centralizeze toate lucrările și articolele de specialitate care s-au scris ori se vor scrie de acum înainte pe subiectul 16+1, sub condiția de a fi respectate anumite criterii de calitate.

Totodată, reprezentantul RISAP a propus crearea unei platforme online destinată exclusiv întreprinderilor din cele 17 state, care să faciliteze interacțiunea dintre acestea și care să permită antreprenorilor să își găsească mai ușor parteneri pentru afacerile lor, facilitând investițiile străine și comerțul. O altă sugestie a vizat trimiterea unui reprezentat din partea formatului 16+1 la Bruxelles, cu rolul de a ajuta la coordonarea activităților platformei cu cerințele UE. Desigur, pentru punerea în practică a acestei sugestii ar fi necesară o și mai mare instituționalizare a inițiativei 16+1, ceea ce nu se poate face mai înainte de a fi stabilită cu certitudine care este direcția de acțiune dorită.

În scopul dobândirii unei coerențe mai bune, Liu Zuokui, Director al Departamentului de Studii privind Centrul și Estul Europei din cadrul Academiei Chineze a Științelor Sociale, și director al secretariatului rețelei de think-tank-uri 16+1, a anunțat că se va ocupa de coordonarea activităților think-tank-urilor din rețea și că va avea grijă să fie organizate periodic activități care să ajute la conturarea valorilor comune și la stabilirea unor obiective clare. În acest scop, se va avea în vedere crearea unui fond special destinat finanțării exclusive a acestor activități.

Următorul simpozion al think-tank-urilor din China și Europa Centrală și de Est va avea loc în 2018, în Macedonia.

| 6 ianuarie 2018|Categories: China, Europa-Asia, Geopolitică|Tags: , , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Andreea Leonte este Project Manager în cadrul RISAP. Ea a absolvit studiile de masterat la Universitatea de Studii Străine din Beijing, China (Beijing Foreign Studies University), cu specializarea in Dreptul afacerilor si comercial chinez. Vorbitoare de limbă chineză, Andreea este interesată de studiul dinamicii relațiilor internaționale și de analiza politicii externe chineze.

Comenteaza