Abenomics repornește motorul economic al Japoniei

Anjie Goh | 24 august 2017
Panou cu indici bursieri în ... +
Panou cu indici bursieri în Tokyo, 2009 -

În urma unui drum bătătorit cu stagnări economice și multiple reforme, economia Japoniei a înregistrat un record important: pentru prima dată în 11 ani, Japonia a avut șase trimestre consecutive de creștere economică. Conform statisticilor oficiale, în trimestrul aprilie-iunie, produsul intern brut (PIB) al Japoniei a crescut cu 4%, în termeni anuali.

Japonia trece printr-o ,,revoluție economică”, datorată prim-ministrului japonez Shinzō Abe care a luat un set drastic de măsuri economice, menite sa depășească criza deflaționistă cu care se confruntă țara sa de două decenii. În cursul acestor schimbări economice, rata de creștere a PIB-ului a fluctuat, atingând atât valori pozitive, cât și valori negative, la intervale relativ scurte de timp. Însă începând cu ianuarie 2016, PIB-ul Japoniei a crescut în fiecare trimestru, oferind speranța unui trend ascendent susținut.

The Economist a descris programului economic care a devenit cunoscut sub denumirea de Abenomics ca fiind ,,un amestec de reflație (o formă de stimulare a economiei prin creșterea masei monetare ce se afla în circulație sau prin scăderea taxelor), cheltuieli guvernamentale și o strategie de creștere menită să zdruncine economia din starea statică în care s-a blocat de mai bine de două decenii”. Dintre aceste măsuri, reflația a fost de departe cea mai dezbătută, în primul rând pentru că aceasta este de fapt o formă ,,pozitivă” a inflației. Deși am putea crede că scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale poate părea o măsură periculoasă, planul propus de Shinzō Abe este unul care privește exportul ca pe o pârghie de salvare. Abenomics dorește creșterea masei monetare puse în circulație, provocând slăbirea yenului, ceea ce conduce la o mai mare competitivitate pe piața externă, produsele japoneze devenind astfel mai atractive, iar exporturile amplificându-se.

Ceea ce este îmbucurător în cazul creșterii din ultimul trimestru este faptul că această creștere nu s-a mai datorat ca în trecut exporturilor, ci consumului intern. Creșterea consumului este unul dintre obiectivele principale ale politicilor Abenomics, deoarece consumul intern poate reporni motorul economic al Japoniei, în timp ce stimularea exporturilor depindea de condițiile economice externe.

Planul prim-ministrului se bazează pe politica monetară, pe politica fiscală și pe creșterea economică direcționata către sporirea investițiilor private și consumului. Printre politicile amintite, cele mai importante urmăresc stabilirea indicelui anual al inflației la 2%, extinderea investițiilor publice și corectarea supraaprecierii monedei naționale. Până în 2013, Abenomics a avut drept rezultat o ,,slăbire dramatică a yenului japonez și o creștere de 22% a indicelui de piață TOPIX”, care cuantifică evoluția Bursei din Tokyo. De asemenea, un alt efect semnificativ pentru piața japoneză a fost și faptul că ,,în cel de-al doilea trimestru al anului 2013, fața de aceeași perioadă din anul 2012, yenul a devenit cu aproximativ 25% mai slab decât dolarul”.

Cu toate că mișcările din perioada 2012-2013 au fost impresionant de rapide și s-au concretizat sub diferite forme, urmând planul prim-ministrului Shinzō Abe, ,,impactul asupra salariilor și a puterii de cumpărare a fost mai silențios”. Pe de altă parte, conform unui sondaj Nihon Keizai Shimbun, 74 % dintre cei care au participat la sondaj sunt mulțumiți de politica economică Abenomics.

Măsurile luate de prim-ministrul Abe au fost de bun augur și au condus la efecte pozitive surprinzătoare, precum extinderea economiei peste potențialul ultimelor cinci trimestre sau scăderea vizibilă a ratei șomajului. Conform bazei de date FRED, aceasta a scăzut de la 4% în trimestrul final al anului 2012 la 3,7% în primul trimestru al anului 2013, sugerând rapiditatea cu care politicile adoptate au pătruns în mediul economic.

Chiar dacă rămâne de văzut dacă și cum vor reuși politicile economice Abenomics să își atingă obiectivul și să ofere perspective pe termen lung, (dat fiind că rata foarte redusă a inflației încă pare a se menține), totuși analiștii sunt optimiști în ceea ce privește succesul Abenomics.

Yoshiki Shinke, economist la Dai-Ichi Life Research Institute din Tokyo, declara că: ,,Lucrurile par a avansa promițător, pentru că exporturile par a rămâne stabile, iar cheltuielile de capital și investițiile publice pot să crească. Dar recuperarea va fi cel mai probabil condusă de sectorul corporațiilor și de cel al gospodăriilor, care s-ar putea să nu consume prea mult”. Speranța Japoniei este că această creștere a consumului va continua și în următoarele trimestre, ducând astfel la o perioadă mai lungă de creștere economică. Pentru Shinzō Abe, care trece printr-o perioadă de popularitate scăzută, care a dus și la o remaniere guvernamentală, vestea creșterii economiei Japoniei a venit la fix. Important este ca această tendință pozitivă să continue și în următorii ani, Japonia fiind obișnuită cu starturi false, care s-au încheiat, în cele din urmă, într-o nouă recesiune.

| 24 august 2017|Categories: Economie, Japonia|Tags: , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Anjie Goh este intern RISAP. Domeniile sale principale de interes sunt relațiile internaționale și economia internațională în Asia, având un interes special pentru China, Singapore și Vietnam.

Comenteaza