Abe obține majoritatea dorită în alegerile din Japonia

Mădălina Ion | 13 iulie 2016
Un afiș electoral al lui ... +
Un afiș electoral al lui Shinzo Abe -

Pe data de 10 iulie 2016, au avut loc alegerile parlamentare în Japonia, vizate fiind jumătate din locurile Camerei Consilierilor, adică 121 din cele 242 de locuri aparținând camerei superioare a Dietei Naționale japoneze. În urma numărătorii voturilor, Partidul Liberal Democrat – al cărui lider este prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe – a câștigat 56 de locuri, iar partidul Noul Kōmeito, cu care liberal-democrații au format o coaliție, 14 locuri. Totalul de 70 de locuri obținute ca rezultat al alegerilor, împreună cu partizanatul altor politicieni conservatori ce dețin locuri în camera superioară, asigură coaliției guvernante o majoritate de cel puțin două treimi, care face posibilă demararea procesului de modificare a Constituției Japoniei.

Miza alegerilor parlamentare

Un subiect de campanie important se referă la programul economic propus și implementat de prim-ministrul Abe, denumit Abenomics (o îmbinare a numelui prim-ministrului cu termenul englezesc economics). Partidul lui Abe și-a bazat campania pe evidențierea beneficiilor pe care acest program le poate aduce economiei japoneze, în ciuda înregistrării unor rezultate lente. Abenomics are drept scop creșterea cererii interne și a produsului intern brut al țării, existând trei direcții principale de dezvoltare în ceea ce privește politicile fiscale, cele monetare și reformele structurale.

Întrucât opoziția – formată din Partidul Democrat, Partidul Comunist, Partidul Social Democrat și Partidul pentru Viață al Poporului – nu a formulat o alternativă viabilă cu mult diferită față de strategia economică a lui Abe, liderii acesteia au încercat să transforme problematica revizuirii constituției în punctul cheie al discursurilor din cadrul campaniei. Conform declarațiilor prim-ministrului, unul dintre principalele sale obiective este organizarea unui referendum național cu privire la revizuirea constituției, Abe dorindu-și în mod deosebit modificarea articolului 9, care neagă Japoniei nu numai dreptul de a declara război ori de a se angaja în acțiuni de auto-apărare colectivă, ci și dreptul de a deține forțe armate (atât terestre, cât și de aviație sau marine). În 2014, guvernul japonez a emis o declarație oficială, urmată de implementarea unor amendamente ale legilor de securitate, prin care interpretarea articolului 9 permitea, spre deosebire de interpretările de până atunci, și intervenția unităților japoneze de auto-apărare (Forțele de Auto-apărare Japoneze – armata de facto a Japoniei) în cazul unui atac asupra unui aliat al Japoniei, atunci când acesta afectează și securitatea Japoniei.

Strategia principală a opoziției în cadrul campaniei electorale a constat în apelul la conștiința pacifistă a poporului japonez, atrăgându-se atenția asupra planului prim-ministrului de a remilitariza Japonia – ceea ce ar declanșa un semnal de alarmă în regiune, în special din cauza  evenimentelor tragice[1] din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care s-au răsfrânt, în special, asupra Chinei și Coreei de Sud. Opoziția a susținut că rezultatul punerii în practică a intențiilor lui Shinzō Abe ar avea drept consecință destabilizarea regiunii și tensionarea relațiilor diplomatice menținute cu China și cele două state coreene.

Într-adevăr, obiectivul prim-ministrului de a supune la vot propunerea pentru revizuirea constituției, prin intermediul unui referendum național, a devenit mai ușor de realizat odată cu victoria din cadrul alegerilor de duminică. Conform unei analize publicate de către The Japan News, pentru ca o modificare constituțională să fie aprobată este nevoie să fie parcurși următorii pași: proiectul de revizuire trebuie aprobat de cel puțin 100 de membri ai camerei inferioare și de cel puțin 50 de membri ai camerei superioare, urmând să fie, apoi, examinat de către Comisia Constituțională. Aprobarea sa este apoi supusă la vot în cadrul unei adunări plenare, iar procesul de analiză a proiectului de revizuire este reluat în camera inferioară, unde trebuie să primească voturile a cel puțin două treimi din membrii camerei, în cadrul unei noi adunări plenare. Proiectul este analizat apoi de către camera superioară, unde trebuie, de asemenea, să fie aprobat prin obținerea a minimum două treimi din totalul voturilor exprimate. Odată validat, proiectul de revizuire constituțională este propus poporului japonez de către Dieta Națională și este organizat un referendum național. Pentru ca revizuirea constituției să fie implementată este nevoie ca proiectul să obțină majoritatea voturilor valide exprimate în cadrul referendumului. La momentul actual, coaliția guvernantă are deja susținerea a două treimi dintre membrii fiecărei camere a Dietei Naționale.

Reacții naționale și internaționale

Situația a generat reacții puternice din partea agenției oficiale de presă a statului chinez, Xinhua, care nu numai că atrage atenția asupra creșterii bugetului militar al Japoniei, dar și avertizează asupra faptului că îndepărtarea statului nipon de la atitudinea pacifistă de până acum va avea grave consecințe asupra evoluțiilor economice, cât și asupra relațiilor diplomatice cu statele vecine. Prim-ministrul japonez a declarat, însă, că momentan nu au fost discutate detaliile clare ale unei modificări constituționale.

Opinia generală a specialiștilor indică, totuși, că diferențele de opinie din cadrul coaliției guvernante vor determina ca foarte controversata modificare a constituției să nu devină o realitate politică în viitorul foarte apropiat. În schimb, analiștii consideră că victoria coaliției a fost generată, nu atât de încrederea poporului japonez în planurile economice ori de politică externă ale prim-ministrului, cât de neîncrederea în capacitatea de bună guvernare a opoziției. De asemenea, este evidențiată posibilitatea ca forța procesului democratic japonez să fie diminuată din cauza influenței majoritare a lui Abe Shinzō asupra corpului legislativ japonez. Această nelinişte este cauzată tocmai de super-majoritatea obţinută de Abe, care îi asigură, în teorie, validarea proiectelor de lege propuse spre examinare Dietei Naționale.

Ceea ce se așteaptă acum din partea guvernului este un și mai pronunțat avânt în ceea ce privește reformele economice și bugetul alocat pentru implementarea unui stimul fiscal, accentul pus pe planul de recuperare economică a Japoniei fiind prezentat drept o alternativă la ambițiile legate de revizuirea constituțională.

În același timp, în Japonia, două grupuri de avocați intenționează să solicite anularea rezultatelor alegerilor de duminică, prin intentarea unor procese. Aceștia susțin că alegerile sunt neconstituționale din cauza inegalității de valoare a voturilor din unele prefecturi, situație generată de faptul că unele districte electorale au mult mai puțini locuitori, facilitând alegerea unor parlamentari cu ajutorul unui număr mult mai mic de voturi. Curtea Supremă a Japoniei a criticat precedentele alegeri pentru camera superioară, din 2013, pentru această inegalitate a valorii voturilor, atrăgând atenția asupra unei „stări de neconstituționalitate”. Curtea a decis însă să nu anuleze acele alegeri.

Referințe

[1] Printre cele mai cunoscute evenimente se numără masacrul de la Nanjing. O altă problematică au reprezentat-o consecințele coloniasmului japonez, în special în cazul femeilor de consumație.

Despre autor:

Alina Mădălina Ion este fost intern RISAP și absolventă a Masteratului de Studii Est-Asiatice din cadrul Universității din București. Domeniile sale de cercetare sunt politica internă și externă a Japoniei, fiind interesată și de analiza aspectelor sociale ale statului nipon.

Comenteaza