A ajuns campania anticorupție din China la apogeu?

RISAP | 2 ianuarie 2016
Al 18-lea Congres Național al ... +
Al 18-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, în 2012 -

Campania anticorupție inițiată de Xi Jinping a avut un impact foarte puternic asupra Chinei și și-a atins apogeul în 2015. Ce va urma însă după judecarea unui dintre cei mai puternici foști lideri ai Chinei?

Când a venit la putere, în noiembrie 2012, liderul chinez Xi Jinping a avertizat cu privire la corupția din China, care este cea mai mare amenințare la adresa legitimității Partidului Comunist Chinez (PCC). Avertismentul, în sine, nu era ceva nou. Și Hu Jintao, fostul președinte, făcuse un avertisment asemănător. Dar Xi Jinping a făcut mai mult decât să vorbească: a trecut la fapte. Acesta a demarat poate cea mai intensă campanie anticorupție din istoria Republicii Populare Chineze, promițând că va vâna atât muște (oficiali de rang inferior), cât și tigrii (oficialii importanți). După trei ani, în 2015, campania și-a atins apogeul. Dar nu este clar dacă ea va continua să accelereze și în 2016 sau își va mai pierde din intensitate.

În cei trei ani de campanie anticorupție, a devenit clar că Xi Jinping are două scopuri: să îmbunătățească imaginea partidului și să își îndepărteze adversarii din facțiuni opozante ale partidului. Acest al doilea aspect a ridicat semne de întrebare în legătură cu viitorul partidului, un important expert, cu decenii de experiență în studierea sistemului politic chinez, David Shambaugh, prezicând că Partidul Comunist Chinez a intrat în ultima etapă a vieții sale. Asemenea predicții nu sunt noi, dar sursa lor a oferit o credibilitate mai mare tezei și produs noi dezbateri între analiștii externi.

Campania anticorupție a avut ținte notabile și în anii trecuți. În 2013, a fost condamnat Bo Xilai, fostul lider al orașului Chongqing și, până în 2012, un favorit pentru accederea în cadrul forului politic suprem din China, Comitetul Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al PCC. Acesta este format din șapte membri, care conduc China. Bo Xilai a căzut însă în dizgrație înainte de a deveni un membru al Comitetului Permanent. În 2014, a început investigația în cazul generalul Xu Caihou, fostul vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale, care controlează Armata de Eliberare a Poporului. Xu nu a apucat însă să fie judecat, decedând la începutul lui 2015. Dar anul acest, Xi a vânat mai mulți tigrii, inclusiv pe cel mai important dintre toți.

La începutul anului a fost pus sub investigație generalul Guo Boxiong, la rândul său vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale. Prin aceasta s-a confirmat că cei mai importanți lideri ai armatei chineze în perioada 2002-2012 au fost vinovați de corupție. A fost un semn că Xi Jinping a pornit un atac asupra corupției în armată, în încercarea de a întări puterea militară a țării. Dar vestea a ridicat și semne de întrebare în legătură cu integritatea sistemului militar, din moment ce cei mai importanți lideri ai armatei au fost corupți.

Ling Jihua, care era considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai fostului președinte Hu Jintao, a fost pus sub investigație în decembrie 2014 și a fost demis din Partidul Comunist și arestat în iulie 2015. Tot în luna iulie a fost pus sub investigație și Zhou Benshun, șeful provinciei Hebei, primul secretar de partid provincial care a fost țintit în acești trei ani de campanie anticorupție. Iar în luna octombrie a căzut în plasa autorităților și primul guvernator al unei provincii chineze: Su Shulin, șeful din Fujian.

Dar toate aceste premiere pălesc în importanță în fața procesului din luna iunie al lui Zhou Yongkang. Acesta a fost șeful aparatului de securitate internă al Chinei și membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic între 2007 și 2012. În ultimele decenii de după moartea lui Mao Zedong, a existat o regulă nescrisă care spunea că membrii Comitetului Permanent, cei mai importanți lideri ai Chinei, nu vor fi judecați nici după pensionare. Era o strategie bună pentru a preveni luptele de putere la vârf din China. Dar Zhou Yongkang, un aliat al lui Bo Xilai, acumulase foarte multă putere și decăzuse în ochii celorlalți lideri după scandalul lui Bo. Puterea și rețeaua sa îl făceau încă un pericol, astfel încât era ținta perfectă pentru campania lui Xi: un trofeu istoric al unui tigru deja rănit. Prin judecarea lui Zhou Yongkang, Xi își elimina un adversar veritabil și întreaga sa rețea, în același timp dând publicului chinez dovada supremă că noua sa campanie anticorupție nu va avea limite. În lupta împotriva lui Zhou au căzut victime numeroși oficiali, unii dintre aceștia de rang înalt. Zhou Benshun (nu există nicio relație de rudenie între cei doi Zhou) a fost mâna sa dreapta la conducerea aparatului de securitate, iar Su Shulin a fost un membru de marcă al „facțiunii petrolului”, la conducerea căreia se afla Zhou Yongkang. O altă victimă de calibru a fost Jiang Jiemin, fost șef al companiei petroliere CNPC și director al agenției de stat care supervizează toate companiile de stat din China.

Căderea lui Zhou Yongkang și a rețelei sale elibera atât industria petrolului, cât și aparatul de securitate internă pentru reformele lui Xi. Zvonurile despre posibilul său proces apăruseră de multă vreme, dar inițial au existat dubii că Xi va avea curajul să îl aresteze pe Zhou. El a primit totuși acceptul foștilor lideri Hu Jintao și Jiang Zemin și a trecut la fapte. Interesant este modul în care conducerea chineză a decis să îl judece pe Zhou. Măsurile pentru procesul său au fost luate încă din decembrie, când Huang Xingguo, un fost aliat al lui Xi Jinping din vremea când acesta era șeful provinciei Zhejiang, a fost numit secretar de partid în Tianjin, orașul din apropierea Beijingului. Procesul lui Zhou a avut loc în Tianjin, dar a fost anunțat tocmai după ce verdictul final fusese dat. Acest lucru contrastează imens cu procesul lui Bo Xilai, din 2013, când guvernul chinez a experimentat publicarea unor tweet-uri live în timpul procesului. Procesul lui Bo a fost unul extrem de transparent după standardele chineze. Dar, din motive necunoscute, liderii chinezi au decis să nu mai repete acest experiment în cazul lui Zhou. Acesta a fost judecat în secret, fapt care poate fi explicat printr-una dintre acuzațiile care i s-au adus: publicarea unor secrete de stat. Dar chiar și așa, unii analiști au considerat că secretizarea procesului a fost motivată de dorința liderilor de începe un proces de diminuare a intensității campaniei anticorupție, conștienți fiind că ea a avut un impact imens asupra societății și economiei chineze.

Structura Partidului Comunist Chinez

Există numeroase perspective care surprind impactul campaniei anticorupție asupra Chinei, de la noile moduri de organizare a ceremoniilor oficiale, la scăderea vânzărilor la produsele de lux și chiar la prăbușirea prețului companiilor americane care operează casinouri în Macao, capitala jocurilor de noroc a Chinei. Sute de mii de oficiali chinezi au fost investigați în acești trei ani. Teama de a deveni următoarea țintă a campaniei a speriat atât funcționarii publici, directorii de companii de stat și politicienii, cât și oamenii de afaceri. Unii cred că efectul campaniei anticorupție se simte și în rata de creștere a PIB-ului țării, care este mai mică din cauza proiectelor pe care oficialii locali sunt reticenți să le aprobe, de teamă ca acestea să nu conducă la o investigație împotriva lor. Oricum, este clar că scăderea consumului, în special pe piața produselor de lux, a afectat creșterea economică a țării. Cum rata de creștere a PIB-ului este în scădere, liderii chinezi încep probabil să-și pună întrebări dacă această campanie anticorupție nu a mers prea departe.

Dar chiar dacă își pun aceste întrebări, nu par a fi încă dispuși să se oprească. Anul acesta, au fost deschise numeroase investigații în legătură cu prăbușirea bursei, fiind urmărite multe companii importante din domeniu financiar. Iar zvonurile despre arestarea lui Guo Guangchang, președintele companiei Foshun, una dintre cele mai importante companii private chineze, au speriat oamenii de afaceri ai Chinei. Nu doar că nu a încetinit, dar campania anticorupție pare a se îndrepta și către mediul privat.

Rămân astfel numeroase întrebări în legătură cu direcția pe care o va lua campania anticorupție în 2016. Apropierea congresului partidului din 2017, când se vor hotărî liderii care vor conduce China din 2022, susține și mai mult posibilitatea ca acțiunile lui Xi să continue, campania anticorupție fiind o armă bună pentru a elimina adversari și pentru a înlătura opoziția din cadrul partidului. Dar cine ar putea fi următoarea țintă? Cursul de până acum al faptelor indică ideea că Xi ar fi atacat în special aliații lui Jiang Zemin, fostul lider al Chinei între 1989 și 2002. De aici și zvonurile, care persistă de peste un an, că următorul tigru vânat de Xi ar putea fi Zeng Qinghong, mâna dreaptă a lui Jiang și vicepreședinte al Chinei între 2002 și 2007. Zeng are deja slăbiciuni, în 2008 fiind făcute publice informații că fiul său a cumpărat o casă de 30 de milioane de dolari în Sydney. Dar arestarea lui Zeng, la rândul său un fost membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic, ar fi o escaladare fără precedent. Ar fi un atac direct asupra lui Jiang, care deși și-a pierdut aliați precum Xu Caihou și Guo Boxiong (ambii numiți în funcțiile lor în Comisia Militară Centrală cu susținerea lui Jiang), încă mai deține influență. Și mai important, dacă după Zeng ar urma Jiang, cum ar reacționa publicul dacă ar afla că până și un fost președinte și secretar general al partidului a fost corupt? Ar fi dovada supremă că partidul este corupt până la rădăcini, poate prea corupt pentru a putea fi salvat. Iar dacă Xi l-ar ataca în mod direct pe Jiang, atunci ce ar face toți ceilalți politicieni chinezi care nu sunt apropiați actualului președinte? Oricare dintre ei ar putea fi următoarea țintă. Xi are doar un singur aliat sigur între ceilalți șase membri ai Comitetului Permanent. Chiar dacă este poate cel mai puternic lider chinez de după Deng Xiaoping, nu își permite să ducă o luptă împotriva partidului, ceva ce doar Mao a mai încercat. Iar dacă actuala campanie anticorupție va fi continuată până la ultimul corupt, atunci este probabil ca Xi să fie nevoit să lupte împotriva a prea multe figuri importante, atât actuale, cât și pensionate.

Xi Jinping va trebui să decidă dacă dorește să avanseze cu actuala campanie anticorupție și să elimine și alți adversari sau să se mulțumească cu succesul de până acum și să ofere o pauză atât sistemului politic, cât și economiei. Ambele scenarii pot fi susținute cu argumente plauzibile. Decizia îi va aparține președintelui Chinei.

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza